Ce se mănâncă de Sf. Petru și Pavel: Tradiții și obiceiuri românești

Ce tradiții și obiceiuri mai păstrează românii de Sfinții Apostoli Petru și Pavel? Ca avem voie și ce nu avem voie să mâncăm în această zi Sfântă?

Tradiții și obiceiuri de Sf. Petru și Pavel

Numeroși români își sărbătoresc astăzi ziua de nume, astfel că sărbătoarea Sfinții Apostoli Petru și Pavel este una dintre cele mai așteptate. Cei doi apostoli sunt sărbătoriți, anual, pe data de 29 iunie, iar în acest an cade într-o zi de joi.

Această zi marchează mijlocul verii agrare şi timpul secerișului.

Conform tradițiilor din țara noastră, unele dintre ele pitorești şi chiar haioase, Sfinţii Petru şi Pavel stau în Lună: primul la dreapta, al doilea la stânga. Sfântul Petru este cel care are cheile de la poartă şi încăperile Raiului, fiind şi mâna dreaptă a lui Dumnezeu.

De asemenea, se spune că Sfântul Petru guvernează peste ploaie şi căldură, posedă puterea de a arunca grindina peste pământ.

Înainte de a o slobozi, el o fierbe trei zile la rând pentru a o mărunți astfel încât să nu afecteze prea tare ogoarele muritorilor. Când tunetele se aud cumva înăbușit ori se izvodește huruit mare în ceruri înainte de ploaie, se spune că Sfântul Petru a pus la fiert piatra pentru grindină.

Citește și: Mesaje de Sf. Petru și Pavel 2023: Urări și felicitări cu La mulți ani

În preajma zilei de 29 iunie apar licuricii

Potrivit tradiției românești, se spune că atunci când Sfântul Petru pleznește din bici, din acesta sar scânteie, care atunci când cad pe pământ acestea se transformă în licurici.

Atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, Sfântul Petru își cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunțind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.

Citește și: Durere in partea dreapta a corpului – cauze si remedii

Persoanele care nu respectă această zi se vor trezi cu ogoarele afectate din cauza grindinei.

Ce se întâmplă dacă tună și fulgeră în această zi?

Se spune că dacă de ziua Sfinților Apostoli, tună și fulgeră, nucile și alunele vor fi viermănoase. Din popor se spune că ar fi bine ca această sărbătoare să fie ținută timp de trei zile pentru ca agricultorii să fie protejați împotriva potoapelor şi pentru ca grânele lor să

fie bogate. În lumea rurală, sărbătoarea este cunoscută sub numele de SÂNPETRU şi marchează vremea secerișului şi jumătatea verii agrare.

Din această zi, privighetorile și cucii încetează să mai cânte.

Ce nu ai voie să mănânci în această zi?

Femeile tinere nu au voie să consume mere până în această zi, iar cele văduve nu au voie să mănânce mere până în ziua Sfântului Ilie, ca să fie sănătoase. 

Pentru sporul casei şi pentru sănătate, de sărbătoarea Sfinţii Petru şi Pavel se respectă tradiţia Moșilor de Sânpetru şi se sfințesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrișoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

Cei care au ținut post, revin la vechiurile obiceiuri alimentare, dar potrivit specialiștilor, indicat ar fi ca totul să fie consumat cumpătat.

Tot pe 29 iunie, oamenii pistruiați trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulțesc.

Citește și: Sf. Petru și Pavel 2023: Ce nume se sărbătoresc pe 29 iunie?

În ziua praznicului trebuie să-i felicităm pe toţi purtătorii slăvitelor nume: Petre, Petru, Petrişor, Petruţ, Petruş, Petrică, Pătru, Petruţa, Petronela, Pavel, Pavelică, Paveluţă, Păvălaş, Paul, Paulică, Paulin, Petrache, Paula, Petruţa, Paulina.

Sursă: unica.ro