Boboteaza marchează încheierea perioadei Sărbătorilor de iarnă și consemnează momentul sacru al nașterii spirituale a Mântuitorului. Boboteaza reprezintă o ocazie deosebită, amintindu-ne de momentul în care Iisus Hristos a primit botezul de către Ioan Botezătorul.
Citește și: Câte mini-vacanțe vom avea în 2024? Lista sărbătorilor legale
Ce semnificație are Bobotează
Într-un mod profund și solemn, Boboteaza nu este doar un eveniment calendaristic, ci și un prilej de reflectare asupra semnificației spirituale a botezului și a începutului misiunii divine a Mântuitorului.
Din perspectiva calendarului, Boboteaza semnifică finalul unui ciclu de 12 zile consacrate sărbătorilor de iarnă, ce debutează la data de 25 decembrie odată cu celebrarea Nașterii Domnului, cunoscută sub denumirea de Crăciun.
În ziua solemnă a Bobotezei, se desfășoară un moment de însemnătate deosebită prin ceremonia de sfințire a apei, desfășurată în cadrul slujbei de la Iordan.
Împreună cu preotul local, se alege cu grijă locul potrivit pentru această slujbă, de obicei, într-un spațiu mai extins, unde există cel puțin o fântână, ideal în proximitatea unei ape curgătoare sau în curtea bisericii. Această selectare meticuloasă a locului își propune să ofere un cadru cu adevărat adecvat pentru sărbătoarea solemnă a Bobotezei, consolidând astfel tradiția și spiritualitatea comunității.
Obiceiul solemn al sfințirii apelor are la bază o legendă captivantă, conform căreia atunci când Ioan Botezătorul inițiat procesiunea botezului, diavolii au făcut apariție pe malurile râului Iordan, determinați să împiedice desfășurarea acestui moment sacru. Într-un gest divin, Dumnezeu a intervenit, îndemnându-i pe preoți să sfințească toate apele din jur.
Tradiții și obiceiuri în ajunul Bobotezei
Conform obiceiului tradițional, în seara dinaintea Bobotezei, este respectat postul negru, iar credincioșii se abțin de la consumul de alimente și băuturi în această perioadă de așteptare solemnă.
Obiceiul postului din ziua de 5 ianuarie are origini îndepărtate, fiind înrădăcinat în perioada secolelor IV-VI.
Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta
În acele vremuri, cei care se pregăteau să primească Sfântul Botez a doua zi, cunoscuți drept catehumeni, adoptau postul și rugăciunea ca mijloace de pregătire spirituală. Astăzi, tradiția postului în această zi persistă în rândul creștinilor, având în vedere dorința de a se pregăti în mod adecvat pentru a primi cu demnitate apă sfințită, cunoscută sub numele de Agheasma Mare.
Conform tradiției, se spune că fetele care nu sunt căsătorite ar trebui să ia o mică ramură din buchetul de busuioc folosit de preot în timpul stropirii.
Această ramură ar trebui plasată cu grijă sub perna fetei, având scopul de a-i aduce vise despre viitorul soț. Este considerat un gest de noroc și o tradiție menită să ofere fetei o privire asupra ursitului în visele sale.Citește și: Rugăciune de Bobotează: Aduce noroc, fericire și sănătate în noul an
Superstiții legate de vremea din ajun de Bobotează
Dacă este brumă în ajunul Bobotezei, atunci anul va aduce poame multe.
Dacă picură din streașina casei în ziua de ajun, se spune că va fi o vară ploioasă.
Dacă în ajunul Botezului Domnului va ploua, va fi un an ploios. Se spune că dacă zăpada de sub picioarele preotului scârțâie în ziua în care acesta ajunge în case cu Iordanul, atunci va fi un an bogat și roditor.
Tot o superstiție spune că din direcția în care va stropi preotul cu busuiocul, de acolo vor veni și ploile din timpul anului.
Urări de Bobotează pentru apropiați
„Botezul Domnului să vă aducă pace şi lumină în suflet! Sărbători fericite de Bobotează!”
„De Botezul Domnului să ai o zi plină de iubire, lumină și bucurii!”
„De Bobotează să primești mântuire și binecuvântare prin agheasma sfințită în acest an”.
„Să ai o Bobotează plină de iubire, lumină și bucurii! Să primești harul lui Dumnezeu prin agheasma sfințită în acest an!”
Citește și: Cine nu ar trebuie să consume carne de porc de Crăciun? Avertismentul medicilor
