Ce semnificație are ziua de 24 ianuarie 2024 pentru români

Author: Denisa Irimia

Ce se sarbatoreste pe 24 ianuarie

Sursa: freepik

În fiecare an, la data de 24 ianuarie, românii sărbătoresc Ziua Unirii Principatelor Române, marcând un moment deosebit de semnificativ în istoria națiunii.

Această zi comemorează actul istoric prin care cele două principate, Moldova și Țara Românească, s-au unit într-o entitate statală unică, consolidând astfel identitatea națională și solidaritatea între locuitorii acestor teritorii.

Citește și: Când începe vacanța de vară în 2024? Structura anului școlar 2024-2025

Ce semnificație are ziua de 24 ianuarie 2024 pentru români

Într-un context mai amplu, Ziua Unirii devine un simbol al aspirațiilor naționale, ilustrând dorința poporului român de a-și uni forțele și de a-și construi viitorul într-o manieră unitară. Astfel, această sărbătoare capătă o importanță deosebită în inimile românilor de pretutindeni, reprezentând nu doar un moment din trecut, ci și o inspirație continuă pentru consolidarea valorilor comune și promovarea coeziunii naționale.

La data de 24 ianuarie, românii beneficiază de o zi liberă, dedicată celebrării unuia dintre capitolele fundamentale ale istoriei țării noastre – Unirea Principatelor Române. În anul 1859, Mica Unire a constituit un pas esențial în formarea României așa cum o recunoaștem în prezent, impunându-se astfel această sărbătoare ca o ocazie propice pentru a reflecta asupra parcursului istoric național și pentru a sărbători

în mod autentic și tradițional.

În întreaga țară, au loc diverse evenimente dedicate acestei zile de importanță deosebită, oferind comunității șansa de a participa activ la manifestări menite să evidențieze semnificația profundă a datei de 24 ianuarie. Este imperios necesar ca toți cetățenii să fie conștienți de relevanța acestui eveniment istoric, contribuind astfel la consolidarea coeziunii și a cunoașterii identității naționale.

La data de 24 ianuarie 1859, Alexandru Ion Cuza a fost ales ca domn al Moldovei și al Țării Românești, marcând astfel începutul unei transformări majore care a pus bazele României contemporane. Această alegere a reprezentat primul pas important către unificarea celor două principate, susținută de o puternică apropiere culturală și economică.

Unirea Principatelor Române a avut un impact semnificativ asupra configurării teritoriale și identității naționale, deschizând calea către evenimentul istoric ulterior de amploare, și anume Marea Unire din 1918.

 Astfel, evenimentul din 24 ianuarie 1859 nu doar că a adus laolaltă Moldova și Țara Românească sub conducerea aceluiași domnitor, dar a contribuit în mod esențial la fundamentarea unei entități statale care avea să evolueze și să se consolideze în decursul secolului următor.

Începuturile eforturilor pentru unirea principatelor române au avut loc în perioada adoptării Regulamentelor Organice între 1831 și 1832, când atât Muntenia, cât și Moldova au instituit reglementări care pledau pentru necesitatea unei unite politice. După Războiul Crimeei, marile puteri europene au conferit principatelor dreptul de a organiza un soi de "referendum" pentru a decide asupra unirii. La 5 ianuarie, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie a fost ales domn al Țării Românești, marcând astfel trecerea către o perioadă plină de reforme pentru noul stat. Aceste momente-cheie au contribuit la cristalizarea procesului de unificare și au deschis drumul către o perioadă în care reformele au fost la ordinea zilei, sub conducerea domnitorului ales, consolidând astfel temeliile pentru statul român modern.

Citește și: Sfântul Eftimie cel Mare: Tradiții pentru această zi de sărbătoare

Ce se sarbatoreste pe 24 ianuarie
[Sursa: freepik]

24 ianuarie, zi liberă

24 ianuarie a fost întotdeauna o sursă de bucurie pentru comunitatea românească de pe întreg teritoriul, iar în această zi, românii se încântă de manifestările culturale, spectacolele și evenimentele artistice desfășurate în toată țara.

Această zi, dedicată sărbătoririi Micii Uniri, a fost oficial desemnată sărbătoare națională în anul 2014, când a fost promulgată legea cu numărul corespunzător.

În cursul anului 2024, cetățenii români vor beneficia de un total de 17 zile libere legale. Din acest număr, șapte dintre aceste zile vor coincide cu sfârșitul de săptămână, oferind astfel posibilitatea unei odihne extinse, în timp ce celelalte zece zile libere vor cădea în cursul săptămânii, contribuind astfel la scurtarea timpului dedicat muncii pentru români în noul an.

1 ianuarie (luni)- Anul Nou

2 ianuarie (marți)- A doua zi de Anul Nou

6 ianuarie (sâmbătă)- Botezul Domnului sau Boboteaza

Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii

Citește și: VIDEO Bogdan de la Ploiești și Cristina Pucean nu mai formează un cuplu! Mesajul pe care artistul l-a lăsat pe rețelele de socializare. „Acesta este ultimul meu răspuns în legătură cu fosta mea relație.”

7 ianuarie (duminică)- Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul

24 ianuarie (miercuri)- Ziua Unirii Principatelor Române

3 mai (vineri)- Vinerea Mare

5 mai (duminică)- Paștele

6 mai (luni)- A doua zi de Paști

1 mai (miercuri)- Ziua Muncii

1 iunie (sâmbătă)- Ziua Copilului

23 iunie (duminică)- Rusalii

24 iunie (luni)- A doua zi de Rusalii

15 august (joi)- Adormirea Maicii Domnului

30 noiembrie (sâmbătă)- Sfântul Andrei

1 decembrie (duminică)- Ziua Națională a României

25 decembrie (miercuri)- Crăciunul

26 decembrie (joi)- A doua zi de Crăciun