Sfințirea cea mare a apei, săvârșită de preoți în ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a sfințit firea apelor, botezându-Se în râul Iordan, este oficiată numai în biserică sau lângă o apă curgătoare curată.
Ce semnifică aghiasma?
În cadrul slujbei apa este sfinţită printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt. Astfel, aghiasma mare are o putere sfinţitoare deosebit de mare, ea purtând în sine darurile minunate ale Duhului Sfant.
Aghiasma, apa sfinţită prin slujba bisericească, se face când preotul cheamă asupra ei puterea Duhului Sfânt, pentru ca ea să aibă puterea de a sfinţi viaţa oamenilor şi a naturii înconjurătoare, pentru ca ele să capete binecuvântarea Domnului. Apa este simbolul curăţirii sufleteşti, a promovării şi a sfinţirii vieţii.
Ce trebuie să faci cu aghiasma imediat după ce aduci de la biserică
După slujba de sfinţire a apei, transformată în aghiasmă, fiecare sătean îşi ia apa sfinţită în recipientele pe care le-a adus de acasă, sticle sau vase de lemn.
Odată ajunşi acasă, oamenii stropesc cu aghiasmă şura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa şi interiorul casei.
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Credincioşii beau aghiasma mare vreme de opt zile, începând din ziua Bobotezei şi încheind în ziua de odovanie a praznicului, numai în această perioadă se poate bea agheasma mare fără post sau spovedanie.
Citeste si: CALENDAR ORTODOX: 6 ianuarie, sărbătoare deosebit de importantă pentru creştini
Aghiasma nu se strică niciodată, datorită prezenţei în ea a harului lui Dumnezeu, nu a altor motive precum intrarea în contact a apei cu argintul sau pentru asocierea ei cu busuiocul.
Aghiasma adunată la un loc din mai mulți ani sau de la mai multe biserici și mănăstiri nu este mai puternică decât aghiasma sfințită la oricare biserică de rând.
Citeste si: Când se pune busuioc sub pernă şi care este originea acestui obicei