Cea mai frumoasă poveste de dragoste pe care o ştiu

În urmă cu câţiva ani, într-un spital dintr-un oraş oarecare, pe patul de moarte, un tânăr îşi doarea foarte mult să o cunoască pe asistenta care-l îngrijea.

El fusese accidentat foarte puternic (un accident de maşină, cumplit). În urmă cu mulţi ani avusese o dragoste într-o tabără de iarnă, undeva în nordul ţării, şi se îndrăgostise lulea de o fată care nici măcar nu se uita la el.

Următorii zece ani ai lui i-a trăit foarte marcat de această iubire.

Ajunsese profesor de limbă română în oraşul respectiv şi-şi închipuia că pe toate străzile se întâlneşte cu fata respectivă. Era profesor în oraşul în care ştia el sigur că fata locuieşte. Foarte iubit de copii, adorat de-a dreptul de copii.

Citeste si: Minune: Copilul era declarat mort de 24 de ore, cand doctorul a facut ceva ce nu credea ca are vreun sens

Citeste si: Mesajul tulburator al celui mai indragit preot: Crestinismul roman a intrat in minoritate! Suntem neamul lu' Boicot!

Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Citeste si: Ce spune parintele Necula despre femeile care se machiaza: este pacat sau nu?

Într-o după-amiază, pentru că perorase un pic împotriva orânduirii comuniste, o maşină neagră îl călcă, pe trotuar. Îl loveşte şi dă cu el de pământ. Nu vine salvarea pentru că s-au îngrijit să nu vină salvarea. În ultimă instanţă cineva, totuşi, din direcţiunea şcolii, îl ia în maşină, îl duce la spital, unde este într-o comoţie prelungită.

Revenindu-şi, îşi dă seama că este foarte puternic atins la cap şi în jurul capului avea numai bandaje de tifon. Dar simţea nişte mâini speciale care-l bandajau şi dez-bandajau, îl hrăneau, îl îngrijeau de fiecare dată. Şi el era foarte uimit, pentru că îi ştia pe deplin gesturile pe care le-ar fi avut în momentele respective, identice cu acelea pe care le avea „mâna”.

A trecut aproape o lună de zile în care el n-a putut vedea nimic, auzea doar foarte vag glasul medicului în primul rând; asistenta nu vorbea niciodată. Când, după mai bine de 45 de zile, i s-a desfăcut bandajul şi i-a revenit cât de cât vederea, a constatat că chipul celei care-l îngrijise era identic cu chipul femeii, fetei de care se îndrăgostise în urmă cu zece ani de zile şi care recunoscuse în profesorul de limbă română pe cel de care şi ea se îndrăgosti-se, nimic spunându-i.