Mănăstirile din țara noastră sunt considerate adevărate nestemate și sunt vizitate anual de zeci de mii de persoane. Iată care sunt cele mai frumoase mănăstiri din România.
Cele mai frumoase mănăstiri din România
Mănăstirile din România au povești, stiluri și arhitecturi aparte, pe care românii, dar și turiștii, se bucură să le descopere în liniște, iar acestea sunt cele mai frumoase mănăstiri din țara noastră pe care trebuie să le vizitezi. Acestea sunt pline de istorie, unele fiind ridicate de mii de ani.
Mănăstirea Prislop
Mănăstirea Prislop este una dintre cele mai cunoscute și apreciate lăcașuri de cult din țara noastră, sute de mii de turiști venind să o viziteze, în special în perioada în care se desfășoară pelerinajul de la mormântul părintelui Arsenie Boca. Această mănăstire datează încă din secolul al XIV-lea, iar de-a lungul celor 500 de ani de existență, aceasta ascunde numeroase legende celebre.
Cea mai cunoscută legendă este cea a călugărului Ioan de la Prislop, ce a trăit la Prislop în urmă cu cinci secole și se spune că a săpat singur o chilie în stâncă, în pădurea din apropierea bisericii. Acesta nu a reușit însă să termine întreaga peșteră, înainte să termine fereastra, acesta a fost împușcat de vânătorii care l-au confundat cu un animal sălbatic. Acea chilie a devenit acum un loc de rugăciune pentru credincioși.
Mănăstirea Voroneț
Acest lăcaș de cult este cunoscut pentru culoarea sa unică de albastru. Aceasta a fost construită în anul 1488, de Ştefan cel Mare. Mănăstirea Voroneț a fost denumită „Capela Sixtină a Estului”, fiind chiar inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. Această mănăstire a fost construită în doar trei luni şi trei săptămâni.
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii
Legenda ce se află ascunsă în această mănăstire unește două mari personalități din țară. Se crede că Ştefan cel Mare a căutat un sfat la ușa lui Daniil Sihastrul, după neîncetate lupte cu turcii. Acesta ducea o viață simplă, duhovnicească, într-o chilie la Voroneț. După ce a simțit tristețea și oboseala din vocea domnitorului, Daniil Sihastrul i-a spus să nu închine țara turcilor și să facă acolo, în numele Sfântului Gheorghe, o mănăstire, ce este vizitată și apreciată și în zilele noastre.
Mănăstirea Cozia
Mănăstirea Cozia se află pe Valea Oltului, iar de-a lungul anilor, aceasta și-a schimbat numele. La început, aceasta este cunoscută sub denumirea de Mănăstirea Nucet, iar mai târziu a primit numele de Mănăstirea Cozia. Această mănăstire este formată din trei lăcașe de cult, Biserica mare, Paraclisul din zid și Paraclisul brâncovenesc, fiecare construit în etape diferite.
Ca orice obiectiv turistic, acesta vine la pachet cu o legendă. Se crede că la baza construirii acestui lăcaș de cult a stat o „arătare Dumnezeiască”, ce i s-a arătat voievodului Mircea cel Bătrân. Legenda spune că în timpul unui război pornit de Mircea împotriva ungurilor, acesta a stabilit un sediu pentru oamenii lui pe Valea Oltului. În prima noapte, cineva i s-a arătat, iar în dimineața următoare, acesta a decis să ridice în acel loc o biserică. În mănăstire se găsește o inscripție ce spune: „ Această sfântă biserică, unde se prăznuieşte hramul Prea Sfintei şi Începătoarei de viaţă troiţe, este zidită în temelie de blagocestivul răposatul Domn Io Mircea Voevod cel Bătrân”.
Citește și: Pe ce dată se sărbătorește Sf. Nicolae de Vară 2023?
Mănăstiri pe care trebuie să le vizitezi
Mănăstirea Bârsana a fost construită în anul 1711 de preotul Ioan Ștefanca, alături de localnici, în locul denumit Părul Călugărului. Acest lăcaș de cult a fost ridicat pentru a mulțumi lui Dumnezeu pentru protecția din timpul ciumei din anul anterior. Mănăstirea Bârsana se află în patrimoniul mondial al UNESCO, încă din anul 1999.
O altă mănăstire cu o legendă cunoscută de toată lumea este Mănăstirea Curtea de Argeș, locul unde sunt înmormântați regina Ana și Regele Mihai, dar se și regăsesc moaștele sfintei Filofteia. Acest lăcaș de cult a fost construit între anii 1514 şi 1517, iar Neagoe Basarab i-a cerut unui vestit meșter, Manole, să o ridice și să o facă de o frumusețe nemaivăzută. Însă exista o problemă, ce construiau ziua, se dărâma noaptea.
Manole decide astfel să zidească prima persoană ce vine la construcția mănăstirii, însă a fost soția sa, Ana. Așa că Manole și-a zidit soția și copilul lor nenăscut din pântecele acesteia, în peretele construcției, pentru ca biserica să poată fi terminată.
Sursa: libertatea.ro