Cele mai impresionante recorduri mondiale bazate pe măsurarea timpului

Author: B.M.

La jumătatea secolului trecut, mai precis în anul 1951, irlandezului Sir Hugh Beaver a avut ideea de a publica o carte a recordurilor.

De aici a pornit actualul sistem complex de omologare a recordurilor prin Guinness World Records, publicarea cărții devenind anuală. Cartea recordurilor este recunoscută la nivel internațional și apreciată de public. De fapt, cartea a stabilit și un record: cea mai vândută serie de carte ce deține drepturi de autor. Exceptând Biblia, Cartea Recordurilor este cea mai cunoscută carte la nivel global.

România a ajuns în Cartea Recordurilor prima dată abia în 1986 și a adunat apoi zeci de recorduri. În ultimii ani a crescut puternic numărul de recordurilor românești omologate de către World Record Academy. Și asta pentru că în prezent există și o practică prin care organizații, comerciale sau nu, pot stabili intenționat unele recorduri cu scop de PR, pentru a promova anumite idei sau concepte, pentru a se face mai cunoscute publicului printr-o astfel de manieră ieșită din comun.

Se poate spune că acest sistem al recordurilor este nu doar o recunoaștere a performanței (în cazul sportivilor de exemplu) și nici doar sursă de divertisment (foarte multe recorduri amuzante), ci un mecanism prin care se încurajează competitivitatea și originalitatea, concepte ce stau la baza evoluției umane. De fiecare dată, recordurile înseamnă "cel mai" sau "cea mai". Accentul poate fi pus pe caracteristici fizice (cel mai înalt om din lume, de exemplu), dar cel mai des pe abilități. Contează cantitățile, numerele, iar cele mai multe recoduri se fac prin mobilizarea oamenilor (cei mai mulți oameni care dansează simultan - există chiar un record românesc: 13.828 de olteni din oraşul Slatina au organizat cea mai mare horă).

Foarte multe dintre recorduri se bazează însă pe viteză, pe timp scurt. Altfel spus, măsurarea timpului face posibilă omologarea unor recorduri mondiale. Avem și la această categorie un record românesc, din categoria sportului: cel mai lung meci de baschet din lume, care a durat 80 de ore (a început pe 2 august 2007 la ora 11:00 și s-a terminat pe 5 august, la ora 19:00). Demn de subliniat este că jucătorii nu au avut voie să părăsească terenul, ci doar să aibă pauze de 15 minute la fiecare 3 ore jucate. S-au marcat 10.043 de puncte pe durata celui mai lung meci de baschet!

Despre timp sunt mai multe feluri de recorduri. Avem cel mai longeviv om din lume (Kane Tanaka din Fukuoka, Japonia, confirmată pe 9 martie 2019 ca cel mai în vârstă om în viață, la 116 ani), dar și cel mai rapid om (Usain Bolt, cu 100 metri alergați în 9,58 secunde). Viteza sa medie a fost de 37,57 km/h, cu un maxim atins de 44 km/h.

Interesant este și un record românesc aparte: Mugur Isărescu este oficial, încă din anul 2009, guvernatorul care a stat cel mai mult la conducerea unei bănci centrale (iar recordul pare să fie păstrat și în viitor, căci Isărescu a primit recent cel de-al 7-lea mandat la ședia BNR).

Unele recorduri bazate pe viteză pot fi și amuzante. Spre exemplu, Terry Burrows din Marea Britanie a curățat cel mai rapid geamurile unei clădiri la o competiție specializată în anul 2009 și deține acum în mod oficial acest record, cu 9,14 secunde. Și produsele concepute și fabricate de oameni pot deține recorduri în Guinness World Records. Este cazul unor imprimante Hewlett-Packard, care în 2012 au printat color 500 de pagini în 7 minute și 19 secunde. Cel mai rapid pat mobil atinge viteza de 135 km / h, iar cea mai rapidă toaletă motorizată ajunge la 85.6 km/h (record realizat evident de un instalator). Alt record inedit: în 2009, Georges Christen din Luxemburg a cărat în doar 6,57 secunde o masă cu greutate deasupra (o femeie), masă pe care a ținut-o cu dinții.

Smartphone-urile și chiar multe modele de ceasuri bărbătești și ceasuri de damă au funcții de cronometru, astfel încât oricine se poate antrena pentru viitoare recorduri mondiale. Trebuie doar imaginație și eventual ceva abilități (nu obligatorii, după cum se poate vedea în cazul multor recorduri la care de fapt nu se gândise nimeni anterior).

 

 

Taguri:

Alexandra nu vede cu ochi buni apropierile dintre Gagea și Virginia, așa că reacționează. Andreea Mantea a întrebat-o dacă este geloasă pe cei doi, însă concurenta de la „Casa iubirii” neagă cu vehemență.