"Fetiţa care a suferit un transplant de ficat pe data de 30 aprilie a decedat în seara zilei de 17 mai, ora 20:40, în urma complicaţiilor postoperatorii apărute in ultimele zile", a transmis miercuri Institutul Fundeni, citat de News.ro.
Fetiţa a fost supusă unui transplant hepatic în 30 aprilie, primind o porţiune de ficat de la un tânăr de 17 ani intrat în moarte cerebrală.
Tot mai multe țări raportează zilele acestea cazuri de hepatită misterioasă la copii. Până acum, 17 minori au avut nevoie de transplant hepatic din cauza deteriorării fulminante a stării de sănătate, iar numărul îmbolnăvirilor se ridică la aproximativ 200.
Ce s-a întâmplat cu fetița din România, suspectă de hepatită misterioasă
Rebeca, fetița în vârstă de 5 ani din România care a fost bănuită inițial că suferă de hepatită misterioasă, a suferit un transplant hepatic la Institutul Clinic Fundeni.
Fetița de 5 ani suspectată inițial de hepatită severă și diagnosticată cu boala Wilson după o lună de spitalizare a fost supusă, sâmbătă, 30 aprilie, unui transplant hepatic. Intervenția a fost realizată de o echipă de medici de la Spitalul Grigore Alexandrescu la Centrul de transplant hepatic din cadrul Institutului Hepatic Fundeni. Transplantul era singura șanșă la viață a fetiței.
„În seara zilei de 30 aprilie a fost realizat cu succes transplantul hepatic pediatric la fetiţă de 5 ani cu Boală Wilson şi insuficientă hepatică.
Hepatita misterioasă la copii a fost confirmată în 14 țări
Hepatita misterioasă la copii se răspândește cu repeziciune, iar alte două țări confirmă cazuri de hepatită acută severă la minorii de pe teritoriul lor. Este vorba despre Japonia și Canada, care au raportat zilele trecute primele cazuri de hepatită misterioasă.
În prezent, conform unui raport prezentat de Organizația Mondială a Sănătății au fost raportate în jur de 200 de cazuri de hepatită misterioasă la copiii din 14 țări.
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12
Citește și: Pensionarele vor primi 375 de lei, pe lângă pensie, în luna decembrie. Cine beneficiază de această sumă?
Majoritatea celor afectați au vârste cuprinse între o lună și 16 ani, iar aproximativ 10% dintre copiii bolnavi au avut nevoie de transplat hepatic din cauza deteriorării rapide a stării de sănătate după ce au fost diagnosticați cu hepatita misterioasă de origine necunoscută.
Primele cazuri au fost raportate în Scoția, iar până acum un copil si-a pierdut viața din cauza acestei boli.
Până în prezent au fost raportate aproximativ 200 de cazuri de hepatită acută de origine necunoscută în 14 tări din Europa, America și Asia. Au fost raportate cazuri în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (Regatul Unit) (114), Spania (13), Israel (12), Statele Unite ale Americii (9), Danemarca (6), Irlanda (< 5), Țările de Jos (4), Italia (4), Norvegia (2), Franța (2), România (1, ulterior s-a dovedit a fi vorba espre boala Wilson) Belgia (1), Japonia și Canada.
Cazuri de hepatită misterioasă depistate în România. Datele prezentate de Ministerul Sănătății
Inițial și România a declarat un caz de hepatită misterioasă depistat la o fetiță de 5 ani care a fost supusă unui transplant hepatic la Institutul Clinic Fundeni. După mai multe investigații, s-a dovedit a fi vorba despre boala Wilson și nu despre hepatita acută severă.
Ministerul Sănătății din România a declarat că, până în prezent, niciun caz de hepatită severă de cauză necunoscută nu a fost confirmat.
"Cele două cazuri suspecte de îmbolnăvire cu virus hepatitic de cauză necunoscută ale unor copii de 10 ani, respectiv 8 luni au fost infirmate. Pentru o corectă informare a opiniei publice, precizăm că, în România, nu a fost depistat, până în prezent, niciun caz de hepatită severă de cauză necunoscută", a precizat Ministerul Sănătăţii.
Cum se manifestă hepatita misterioasă la copii
În ceea ce privește cum se manifestă hepatita misterioasă care afectează copiii din întreaga lume, Organizația Mondială a Sănătății a făcut până acum următoarele precizări.
Multe cazuri au raportat simptome gastrointestinale, cum ar fi dureri abdominale, diaree și vărsături precedate de prezentare cu hepatită acută severă, precum și niveluri crescute de enzime hepatice sau alanină aminotransaminaze și icter.
Majoritatea cazurilor raportate nu au avut febră, iar virușii obișnuiți care provoacă hepatită virală acută cum ar fi virusurile hepatitei A, B, C, D și E nu au fost detectați în niciunul dintre aceste cazuri, a precizat OMS.
Citeste si: Ce este sindromul inflamator multisistemic post- Covid. Simptome și complicații la copii