„Hora Unirii” este un cântec simbolic pentru români, recunoscut pentru frumusețea și simplitatea sa. Acest imn al Micii Uniri din 24 ianuarie 1859 a fost compus de Alexandru Flechtenmacher, un compozitor cu o viață dedicată muzicii, dar marcată de sărăcie și uitare. Melodia care a unit inimile românilor a fost compusă într-o singură zi, dar povestea vieții lui Alexandru Flechtenmacher este una complexă și inspirațională.
O copilărie la Iași și o educație muzicală impresionantă
Potrivit wikipedia.org, Alexandru Flechtenmacher s-a născut pe 23 decembrie 1823, la Iași. Pasiunea pentru muzică s-a manifestat încă din copilărie, iar talentul său a fost cultivat de profesori de renume precum Paul Hette și I. Leitner. Ulterior, și-a continuat studiile la Viena, între 1837 și 1840, unde a studiat sub îndrumarea lui Joseph Bohm și Joseph Mayseder, iar mai târziu la Paris, între 1847 și 1848.
Această educație internațională i-a oferit lui Flechtenmacher nu doar o tehnică impecabilă, ci și o viziune asupra muzicii care avea să influențeze dezvoltarea artei muzicale românești. Deși format în străinătate, el a revenit într-o Românie aflată într-o perioadă de frământări și transformări sociale, dedicându-și viața promovării muzicii naționale.
Citește și: Cine are data de 24 ianuarie zi liberă legal de la stat: Angajații care vor avea parte de o minivacanță
„Hora Unirii” compoziția care a marcat istoria
Pe 24 ianuarie 1859, în momentul unirii Moldovei cu Țara Românească, melodia „Hora Unirii” a răsunat și a devenit simbolul acestui eveniment istoric. Flechtenmacher a compus melodia inspirat de poezia cu același nume scrisă de Vasile Alecsandri. Se spune că melodia a fost scrisă într-o singură zi, dar impactul său a fost atât de puternic încât a rămas până astăzi un imn al unității naționale.
Alecsandri, un susținător fervent al talentului lui Flechtenmacher, scria despre acesta: „Eu am existat, pentru neamul românesc, numai din ziua când stihurile mele au răsunat sub arcușul lui Flechtenmacher”. Prin această colaborare, „Hai să dăm mână cu mână” a devenit mai mult decât un cântec – a devenit o chemare la solidaritate și un simbol al națiunii.
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii
Citește și: Românii cu pensii între 1.300 şi 3.000 de lei urmează să primească bani în plus! Află care este motivul
Pe lângă „Hora Unirii”, Alexandru Flechtenmacher a semnat peste 600 de lucrări muzicale, colaborând cu personalități culturale de seamă precum Vasile Alecsandri, C. Negruzzi și Matei Millo. Este considerat primul dirijor al teatrului românesc și a avut o contribuție esențială în dezvoltarea acestei arte în România.
Printre lucrările sale cele mai cunoscute se numără: „Baba-Hârca”, o operetă comică în două acte, „Iașii în carnaval”, un vodevil celebru, și melodrame istorice precum „Cetatea Neamțului” și „Zavera lui Tudor”.
El a cules și prelucrat folclor românesc, integrându-l în compozițiile sale, fapt care i-a consolidat statutul de promotor al identității muzicale românești.Citește și: Zile libere 2025. Angajații din România au parte de o minivacanță de 3 zile la finalul lunii ianuarie
A trăit ultimii ani în sărăcie
Flechtenmacher nu s-a limitat doar la compoziție, ci a avut o carieră impresionantă ca profesor. A predat pian, vioară și violoncel la „Așezământul horal” din București (1860-1863), a fost profesor de armonie și director al Școlii Vocale și Instrumentale din București (1863-1864), iar între 1864 și 1869 a fost director al Conservatorului de Muzică și Declamațiune din București.
De asemenea, a fost unul dintre fondatorii Societății Filarmonice din Craiova și a contribuit la dezvoltarea infrastructurii culturale a țării.
Deși a avut o contribuție imensă la cultura românească, Alexandru Flechtenmacher a trăit ultimii ani de viață în sărăcie. După moartea fiului său, artistul a rămas singur și bolnav. Parlamentul i-a oferit, în 1881, o recompensă națională de 300 de lei, o sumă modestă care nu putea acoperi nevoile sale. A murit uitat, iar întreaga sa înmormântare a fost posibilă datorită unei chete publice.
Astfel, Alexandru Flechtenmacher rămâne în istorie drept compozitorul care a transformat „Hora Unirii” într-un simbol al unității naționale, dar și ca o personalitate marcantă în dezvoltarea muzicii românești. Deși viața sa a fost presărată cu greutăți, moștenirea sa culturală este una de necontestat. Prin melodiile sale, a reușit să unească generațiile și să aducă un suflu nou în arta muzicală a României.
