Cine a fost Doamna Ghica. Povestea femeii al cărei nume este dat acum unui mare cartier din București

Author: Bianca Vidoi

Doamna Ghica

Sursa: wikipedia.org

În București există 81 de cartiere, iar unul dintre cele mai mari este Doamna Ghica, iar aceasta este poveste femeii ce a dat numele cartierului.

Capitala României este formată din 81 de cartiere, cele mai cunoscute fiind Berceni, Crângași, Militari, Obor, Colentina sau Tei. Cu toate acestea unul dintre cele mai mari cartiere din București este Doamna Ghica, iar aceasta este povestea femeii după care a fost denumit cartierul din nordul Capitalei.

Cine a fost Doamna Ghica

Elena Ghica este femeia după care s-a denumit cartierul Doamna Ghica din București, iar aceasta s-a născut la data de 3 februarie 1828. Familia Ghica este una dintre cele mai vechi familii nobile din Țările Române, din care au făcut parte boieri și mari domnitori. Doamna Ghica a fost fiica lui Mihail Ghica și a Caterinei, iar aceasta a fost fiica cea mare a cuplului.

Pe parcursul copilăriei sale, Elena Ghica a demonstrat de nenumărate ori inteligența pe care o avea, fiind considerată un geniu în acea perioadă. Tatăl Elenei, Mihail Ghica, a fost pasionat de artă pe parcursul vieții sale, motiv pentru care acesta a fondat Muzeul Național din București și a fost membru al Societății de Istorie și Antichități,

iar tânăra a preluat această pasiune pentru artă.

Doamna Ghica
[Sursa: wikipedia.org]

Citește și: Iarnă grea în România! Un nou vortex polar va cuprinde toată Europa. Meteorologii AccuWeather au anunțat cum va fi vremea de sărbători

În primii ani ai vieții sale, Elena Ghica a trăit alături de părinții ei, casă în care a fost încurajată să creeze și să fie în continuă dezvoltare educațională. La vârsta de doar 11 ani aceasta a scris prima sa nuvelă, urmând ca peste doar trei ani să traducă din limba germană "Iliada" lui Homer.

Alături de pasiunea ei pentru artă și literatură, Elena Ghica vorbea fluent 8 limbi, mai exact taliana, germana, engleza, româna, greaca, latina, rusa, dar și albaneza. Elena Ghica a fost nevoită să părăsească țara alături de familia ei, însă aceasta a continuat să studieze și să adune informații despre domeniile ei de interes.

Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12

Citește și: VIDEO Care sunt problemele de sănătate cu care se confruntă fratele adoptiv al Claudiei Puican? "Ne-au spus să așteptăm până la vârsta de 18 ani!”

Elena Ghica a studiat în Veneția, Viena și Berlin, iar pasiunea sa pentru artă și literatură au ajutat-o să devină cunoscută, fiind astfel pictoriță, scriitoare, muziciană, dar și prima femeie din lume care a escaladat vârful Monch din Alpii Elvețieni.

Elena Ghica s-a îndrăgostit iremediabil la un bal mascat

Atunci când avea 21 de ani, Elena Ghica a venit în România, acolo unde a participat la un bal mascat ce avea să îi schimbe complet viața. În cadrul balului mascat l-a întâlnit pe ofițerul rus Alexandr Kolțov Masalski, bărbatul de care Doamna Ghica s-a îndrăgostit iremediabil și cu care s-a căsătorit în anul 1849, la Iași.

Doamna Elena a început să fie cunoscută în cercurile înalte drept prințesa Helena Kolțova-Masalskaia, însă operele de artă pe care le-a creat au fost semnate sub pseudonimul de Dora D'Istria. Aceasta și-a dorit să facă o schimbare în politica din Rusia, acolo unde s-a mutat cu soțul ei după căsătorie, însă ideile îndrăznețe și liberale nu au fost apreciate, motiv pentru care a fost obligată să părăsească țara.

Doamna Ghica
[Sursa: wikipedia.org]

Elena Ghica s-a despărțit de soțul ei în anul 1855 și a decis să plece în Elveția, acolo unde a trăit până în momentul în care a trecut la cele veșnice, la data de 17 noiembrie 1888, la 60 de ani. Decesul Doamnei Ghica a fost cauzat de complicațiile unei hemoragii, iar trupul neînsuflețit al acesteia a fost îngropat la cimitirul Trespiano din Florența, deși aceasta își dorea să fie incinerată.

Deși aceasta și-a petrecut o mare parte din viață departe de România, țara a rămas întotdeauna în inima Doamnei Ghica, motiv pentru care a lăsat o parte din averea sa Primăriei din București. În testament era menționat ca suma de bani să fie folosită pentru administrarea spitalului Pantelimon, potrivit divahair.ro.