Portretul care a fost considerat o buna perioada de timp imaginea reprezentativa a poetului ii apartine lui Franz Duschek (foto), un fotograf ceh care-si avea studioul pe Str. Franklin din Bucuresti. Fotografia a fost realizata in perioada 1880-1883, atunci cand Eminescu avea in jur de 30-33 de ani, si a fost publicata de Titu Maiorescu intr-un medalion cu portretele membrilor asociatiei culturale Junimea; acesta e si motivul pentru care poetul a ajuns in atelierul lui Duschek.
Iata ce se scria la inceputul secolului XX despre aceasta imagine: „Portretul cel mai vrednic de nemuritorul nume al lui Eminescu ramine fotografia din tabloul «Junimei». Ea dateaza din epoca maturitatii poetului cind personalitatea sa extraordinara ajunsese a se manifesta in toata stralucirea si toata vigoarea ei: si’n literatura, si’n viata publica.
„Eu si Eminescu ar trebui sa ne «posam» si pentru ca sa ne «posam» ar trebui sa avem bani”
Ca fotograf al Curtii, Franz Duschek era apreciat de clientela aristocrata a epocii. Cunoscut in randurile protipendadei bucurestene, isi anuntase cu emfaza deschiderea studioului in care il va fotografia mai tarziu pe Eminescu: „imi permit a face onorabilul public atent ca positiunea favorabila a actualului meu atelier ’mi permite de aci inainte a effectua in modul cel mai bun
Citește și: Durere in partea dreapta a corpului – cauze si remedii