Crăciunul este una dintre cele mai iubite sărbători de către români, un prilej de bucurie, reflecție și reuniune cu familia. Fiecare regiune a țării și-a păstrat unicitatea prin obiceiuri și tradiții transmise din generație în generație. Află bogăția tradițiilor care se regăsesc în Ardeal, Maramureș, Bucovina, Moldova, Banat și Dobrogea, în preajma sărbătorilor de iarnă, dar mai ales a Crăciunului.
Obiceiuri de Crăciun în Ardeal
În Transilvania, tradițiile de Crăciun au un farmec aparte, mai ales în satele pitorești. Colindatul copiilor, cunoscut ca "Moș-Ajunul" sau "Bună-dimineața la Moș-Ajun", începe în seara de 23 decembrie și continuă până în ziua de Crăciun. Colindătorii sunt răsplătiți cu mere, nuci și colaci, iar în unele sate sunt numiți „pițerei” sau „pizerei”, fiind considerați purtători de noroc.
Un alt obicei unic este aruncarea cu boabe de porumb în biserică, în noaptea de Crăciun, strigând: „Rod în cucuruzi!”.
Obiceiuri de Crăciun în Maramureș
Maramureșul se remarcă prin bogăția tradițiilor și ritualurilor străvechi. În Ajunul Crăciunului, gospodarii pun o potcoavă într-o găleată cu apă, simbolizând puterea și norocul, iar aceasta este oferită vitelor pentru a fi tari ca fierul. Găinilor li se dă hrană dintr-un ciur, pentru a oua mai mult în anul ce vine.
Copiii încep colindatul dis-de-dimineață, anunțând Nașterea Domnului, iar tinerii merg cu "Capra" sau "Steaua". Un moment aparte este "Vicliemul" sau "Irozii", o reprezentație teatrală despre Nașterea lui Iisus, specifică zonei.
Tot aici, dimineața de Crăciun este marcată de un ritual simbolic: spălatul pe față cu apă dintr-o vale și o monedă de argint, pentru curățenie și prosperitate în noul an.
Citește și: Cum să-ți decorezi masa de Crăciun pentru a-ți surprinde invitații?
Obiceiuri de Crăciun în Bucovina
Bucovina este renumită pentru respectarea cu strictețe a tradițiilor de Crăciun. Odată cu Ajunul, gospodinele pregătesc "masa de Ajun", care include 12 feluri de mâncare de post, precum sarmale cu crupe, grâu fiert sau prune uscate. Aceste bucate sunt păstrate până la Bobotează, fiind oferite apoi animalelor din gospodărie, pentru rod bogat.
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii
Citește și: Anunț pentru pensionari! Ce pensii vor crește până la finalul anului și despre ce sumă este vorba
Colindatul este considerat o adevărată artă în Bucovina, iar cetele de flăcăi se pregătesc cu luni întregi înainte, alegând un vătaf care le conduce.
Seara de Ajun este animată de colindele acestor cete, însoțite adesea de jocuri de mascați – "babe și moșnegi" – care simbolizează fertilitatea și belșugul.Obiceiuri de Crăciun în Moldova
În Moldova, tradițiile sunt pline de simbolism. În Ajun, se obișnuiește ca gospodarii să pună mâncare pe prispă pentru "ursitor", o entitate mitologică despre care se crede că vine noaptea să guste. Colacii sunt păstrați până primăvara, când sunt folosiți la ritualurile agricole, pentru a asigura recolte bogate.
Colindatul și jocurile cu "Steaua" și "Capra" sunt elemente esențiale în perioada Crăciunului. De asemenea, în unele sate se consideră că nu trebuie să se dea nimic din casă în Ajun, nici măcar gunoiul, pentru a nu înstrăina norocul gospodăriei.
Obiceiuri de Crăciun în Banat
Banatul, o regiune multiculturală, îmbină tradițiile românești cu influențele minorităților locale. Colindatul, practică veche de secole, include scene dramatice precum "Viflaimul" sau "Irozii", care povestesc Nașterea lui Iisus.
Un obicei unic este aruncarea boabelor de grâu și porumb între colindători, pentru belșug. Sub fața de masă festivă, se pun fire de fân și semințe, care ulterior sunt oferite vitelor pentru liniște și prosperitate.
Obiceiuri de Crăciun în Dobrogea
Dobrogea este un mozaic cultural în care obiceiurile au fost influențate de diversitatea etnică. Colindatul copiilor începe în dimineața Ajunului, iar colindele lor sunt scurte și hazlii. Cetele de flăcăi urmează seara, interpretând colinde religioase și laice, însoțite adesea de sunetul clopoțeilor și al instrumentelor tradiționale, cum ar fi fluierul.
Un alt obicei interesant este acela al pregătirii mesei de Ajun, care include mâncăruri specifice regiunii, precum plăcinta dobrogeană cu brânză, peștele afumat sau borșul de pește. În unele sate, se obișnuiește ca fetele să prepare turte numite „Scutecele Domnului”, pe care le împart celor care vin să colinde.
În comunitățile lipovenești din Dobrogea, tradițiile de Crăciun au accente aparte. În seara de Ajun, familiile se adună pentru rugăciuni speciale, iar în dimineața de Crăciun se merge la biserică în straie tradiționale, brodate cu motive florale. Colindele lipovenești sunt cântate în limba rusă și includ povestiri despre Nașterea lui Iisus, marcând legătura puternică dintre religie și tradițiile locale.
Citește și: Destinații din România pentru o iarnă magică. Locuri pe care trebuie neapărat să le vezi
Un obicei specific zonei este „Steaua”, în care tinerii poartă o stea frumos decorată, uneori luminată cu lumânări sau beculețe, simbolizând steaua care a călăuzit magii la Betleem. În unele sate, această stea este însoțită de recitarea unor poezii religioase, transmise din generație în generație.
În comunitățile bulgărești și grecești din Dobrogea, Crăciunul este sărbătorit cu preparate tradiționale cum ar fi baklavaua sau sarma, iar colindele sunt completate de dansuri folclorice specifice, cum ar fi hora dobrogeană. O notă deosebită este dată de obiceiul dansului Călușarilor, practicat în unele sate dobrogene, pentru alungarea spiritelor rele și atragerea prosperității.
Seara de Crăciun se încheie cu petreceri la care participă întreaga comunitate, reflectând spiritul de comuniune și generozitate care caracterizează această sărbătoare în Dobrogea. Tradițiile din această zonă subliniază armonia dintre diferitele etnii și cultura unitară a sărbătorii Nașterii Domnului.
