Tot mai mulți români ajung la spitalele de boli infecțioase din cauza unei creșteri alarmante a cazurilor de tuse convulsivă. Această boală infecțioasă, cunoscută și ca tuse măgărească, pune din nou presiune pe sistemul de sănătate, evidențiind importanța vaccinării.
Creștere alarmantă a cazurilor de tuse convulsivă
Într-un context medical deja complicat de revenirea cazurilor de COVID-19, o nouă problemă de sănătate publică provoacă îngrijorare în România: tusea convulsivă, cunoscută și sub denumirea de tuse măgărească sau pertussis.
Tusea convulsivă este o boală infecțioasă extrem de contagioasă, cauzată în principal de bacteria Bordetella pertussis. Această boală poate provoca complicații severe, afectând în special sugarii și copiii mici, dar este periculoasă și pentru adulți și vârstnici, mai ales pentru cei cu un sistem imunitar slăbit sau nevaccinați.
„Chiar dacă nu putem vorbi încă de o epidemie de tuse convulsivă, numărul mare de pacienți care ajung la camera de gardă este un semnal de alarmă,” a
declarat prof. dr. Voichița Lăzureanu, medic primar la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara, potrivit România TV. În trecut, tusea convulsivă genera doar câteva cazuri pe an, însă în prezent asistăm la o reapariție a bolii. Acest lucru este atribuit, pe de o parte, ciclicității naturale a afecțiunii, care tinde să înregistreze o creștere a cazurilor la fiecare 3-5 ani, și, pe de altă parte, scăderii acoperirii vaccinale.Reprezentanții spitalului Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara au precizat că „Tusea convulsivă, cunoscută şi sub numele de tuse măgărească sau pertussis, este o boală infecțioasă extrem de contagioasă. Afecțiunea este cauzată în principal de bacteria Bordetella pertussis. Ea poate să provoace complicații severe, afectând mai ales sugarii şi copiii mici, dar poate fi periculoasă şi pentru adulți şi vârstnici, în special pentru cei cu un sistem imunitar slăbit sau nevaccinaţi”.
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Care sunt simptomele tusei convulsive?
Simptomele inițiale ale tusei convulsive sunt similare cu cele ale unei răceli obișnuite: febră moderată, rinoree și tuse uscată.
Însă, în scurt timp, tusea devine severă și convulsivă, însoțită de un zgomot intens la inspirație, iar pacienții au senzația că se sufocă. Crizele de tuse sunt adesea urmate de vărsături. În fazele avansate, accesele de tuse devin mai rare, dar persistă până la opt săptămâni. Diagnosticul este stabilit pe baza exudatului nazofaringian, prin culturi speciale sau folosind metoda PCR. Tratamentul constă în administrarea de antibiotice, care reduce perioada de infecțiozitate.Prof. dr. Voichița Lăzureanu a subliniat că majoritatea pacienților internați sunt nevaccinați, aceștia fiind cei mai expuși riscului de a dezvolta forme severe de boală, inclusiv pneumonie cu insuficiență respiratorie acută, convulsii sau encefalopatii. Sugarii sunt deosebit de vulnerabili la aceste complicații. Deși vaccinul împotriva tusei convulsive este inclus în programul național de vaccinare, rata scăzută de imunizare a contribuit la creșterea numărului de cazuri. Este important de menționat că, deși și persoanele vaccinate pot contracta boala, simptomele acestora sunt mult mai ușoare.
Citește și: Alertă epidemiologică cu virusul Oropouche. Au fost înregistrate deja 2 decese
În fața acestei situații, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a emis o serie de recomandări pentru populație. Acestea includ prezentarea la medic la apariția simptomelor specifice (acces de tuse intense și prelungite, vomă după tuse, dificultăți de respirație, tuse cu zgomot), vaccinarea la timp a sugarilor și recuperarea celor care nu au fost vaccinați la termen. De asemenea, vaccinarea gravidelor este esențială pentru a proteja atât sugarul, cât și mama, iar adulții ar trebui să primească un rapel de vaccin la fiecare zece ani.
În concluzie, reapariția tusei convulsive reprezintă o provocare majoră pentru sistemul de sănătate din România, evidențiind încă o dată importanța vaccinării și a măsurilor preventive. Scăderea ratei de imunizare pune în pericol sănătatea publică, iar creșterea numărului de cazuri servește drept un avertisment clar că această boală, deși considerată controlată în trecut, nu trebuie subestimată.