În timp ce ortodocșii români îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan, pe data de 7 ianuarie, ortodocșii pe rit vechi sărbătoresc Crăciunul.
Ortodocșii pe stil vechi sărbătoresc Crăciunul
Crăciunul pentru creștinii ortodocși pe rit vechi este sărbătorit pe data de 7 ianuarie, deoarece calendarul iulian, pe care aceștia îl folosesc, este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial.
Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe data de 1 octombrie 1924.
Citește și: Revelion pe stil vechi 2023. Pe ce dată se sărbătorește Revelionul pe rit vechi și care este explicația
Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor- de 365 de zile și altul al romanilor- de 355 de zile. Însă, rămânea anual o diferență de zece zile între aceste două sisteme, și chiar între fiecare dintre ele și calendarul solar.
Astfel că, s-a simțit nevoia de îndreptare a lor și a punerii lor în acord cu calendarul ceresc. De aceea împăratul roman Iuliu Cezar, în anul 46 i.Hr., a adoptat sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit „Calendarul Iulian”. Acesta a fost folosit de întreaga creștinătate, timp de 15 secole. Și tot de Calendarul Iulian s-au servit și Sfinții Părinți la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Paștilor.
Pentru că între calculul calendarului iulian de 365 de zile și 6 ore și cel al calendarului solar de 365 de zile, 5 ore, 43 minute și 46 secunde rezultă anual o diferența de 11 minute și 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferență de trei zile (cu cât a rămas în urma calendarul iulian).
Potrivit istoricilor, în vremea Sinodului I Ecumenic, echinocțiul de primăvară se afla la 21 martie în loc de 24 martie, cât a fost în anul 46 î.Hr.,
când împăratul Iuliu Cezar a îndreptat calendarul. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Paștilor, ziua de 21 martie, când a fost atunci echinocțiul de primăvară.Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul
Citește și: Când se pune busuiocul sub pernă în 2023. 3 momente în care fetele își pot afla ursitul
Tradiții și obiceiuri de Crăciun pe rit vechi
Ortodocșii de stil vechi pun bunătăți de post specifice sărbătorilor, în Ajunul Crăciunului.
Potrivit tradiției, în noaptea de Ajun, copiii și adolescenții se îmbracă în costume populare tradiționale și merg la colindat pe la casele vecinilor, pentru a le aduce vestea Nașterii Pruncului Sfânt.
Moldovenii, ardelenii sau minoritățile de ruși lipoveni, armeni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunță noaptea Nașterii Domnului și nu lipsesc de pe mesele acestora.În ziua de Crăciun, creștinii pe rit vechi merg la biserică unde iau parte la Sfânta Liturghie, iar la prânz se reunesc și iau masa în familie.
Rușii lipoveni așează pe masa de Crăciun preparate ca haladet (piftie cu rețetă specială), lapsa (tăieței fierți în supă de pui), vareniki (colţunaşi cu brânză). Gospodinele basarabence pregătesc colaci mici şi „ajunel”, pe care le leagă cu o ață, alături de câteva flori de busuioc, apoi le agață de icoana şi le păstrează până când se sărbătorește Sfântul Gheorghe. După aceea, le scot şi le dau animalelor să mănânce, pentru a păzi casa de spiritele rele şi ghinion.
În România trăiesc peste un milion de adepți ai Bisericii Creștin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruși lipoveni și sârbi.
Sursă: hotnews.ro
