Andrei Popescu a explicat că declaraţia preşedintelui Volodimir Zelenski este cât se poate de neutră şi se referă strict la un context istoric precis (momentul de după Primul Război Mondial), care nu mai este valabil în situaţia actuală, căci teritoriile în discuţie sunt acum ale Ucrainei şi nu sunt revendicate de ţările menţionate în discurs, potrivit Adevarul.ro.
Cum explica un istoric roman declaratia despre Bucovina a lui Zelenski
Iată declaraţia preşedintelui Zelenski, făcută în urmă cu doi ani, care a declanşat o adevărată isterie propagandistică:
„În toate colţurile Ucrainei, acest lucru [adică semnarea actului unirii] a fost întâmpinat cu entuziasm şi inspiraţie: în sfârşit a existat şansa de a construi o ţară unită şi independentă.
Istoricul Andrei Popescu atrage atenţia că declaraţia lui Zelenski este scoasă din context într-un mod periculos, câtă vreme este clar că Ucraina nu are pretenţii teritoriale şi nici nu-şi acuză vecinii de vreo agresiune.
„În contextul invaziei trupelor ruseşti în Ucraina, mulţi cetăţeni ai ţării noastre, mânaţi de sentimente de ură, se întrec în a arăta că agresiunea este justificată, repetând obsesiv argumentele regimului putinist: «Ucraina este un stat artificial, iar ucrainenii nu au o istorie, o limbă sau o cultură proprie, fiind unul şi acelaşi popor cu ruşii». Aceste afirmaţii sunt făcute de două categorii de oameni: propagandiştii regimului lui Putin şi cei care nu numai că nu cunosc deloc istoria, dar nici nu au curiozitatea să caute informaţii, repetând aberaţiile altora. Nu intru în amănunte despre istoria, limba şi cultura ucrainenilor. Există destule surse pe care le puteţi găsi pe internet”, afirmă istoricul.
„Scoţând din context această declaraţie, cei care o tot distribuie obsesiv pe Facebook şi în alte spaţii virtuale amintesc de o singură parte a discursului, în care Zelenski a spus că «Bucovina de Nord a fost ocupată de
Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul
Citeste si: Angajări pe bandă rulantă, fără concurs, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Află ce trebuie să faci
Pentru a demonstra că nu este vorba despre o declaraţie ostilă la adresa României şi a românilor, Andrei Popescu prezintă contextul în care aceasta a fost făcută.
„Mai întâi, să vedem care a fost de fapt declaraţia lui Zelenski şi în ce context a fost ea făcută. Anual, Ucraina sărbătoreşte 22 ianuarie «Ziua Unităţii Ucrainene». Data celebrează semnarea unui act de unire în 1919, de către reprezentanţii Republicii Populare Ucrainene şi Republicii Populare a Ucrainei Occidentale. Contextul istoric este foarte complex. Ucrainenii aveau dreptul la autodeterminare, la fel ca românii, polonezii, cehii, slovacii şi celelalte popoare care fuseseră sub marile imperii”, spune istoricul.
Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov, a afirmat, într-un mesaj pe Facebook, că fraza originară din discursul lui Zelenski- «Bucovina de Nord a fost luată de români»- a fost tradusă incorect în limba engleză, pe site-ul preşedinţiei ucrainene, ca „Northern Bucovina was occupied by Romanians”, situaţie care a fost ulterior îndreptată.
„Regret cu sinceritate această situaţie neplăcută, dar care până la urma e drept rezultatul unei traduceri incorecte şi unor interpretări nefondate. Sigur, este vorba de traducerea oficială, dar care totuşi rămâne doar o traducere şi nu schimbă textul original. Cei care vor pot verifica uşor video originală”, a precizat Oleksandr Bankov.
Acesta a afirmat că preşedintele Zelenski „s-a referit la cunoscutele evenimente istorice din 1918-1919 cu un singur scop de a demonstra necesitatea unităţii naţionale pentru consolidarea statului ucrainean care a ratat la acea perioadă şansa la suveranitatea şi independenţa, dar şi acum îşi continuă lupta împotriva agresiunii ruseşti”.
„Despre «ocupaţie» ca termen juridic se poate vorbi când preluarea cu forţa a controlului asupra unui teritoriu se face în defavoarea statului care îşi exercită suveranitatea pe acest teritoriu. Contextul istoric la finalul anului 1918 cu dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar şi mişcările naţionale în fostele provincii ale acestuia au creat situaţia când aceste provincii istorice nu mai aveau suveranitatea recunoscută internaţional, deci preluarea lor de alte state vecine nu poate fi considerată «ocupaţia»”, mai spune ambasadorul ucrainean.
„Regret cu sinceritate aceasta situaţie neplăcută, dar care până la urma e drept rezultatul unei traduceri incorecte şi unor interpretări nefondate. Rămân convins că România şi Ucraina trebuie să-şi aprofundeze colaborarea pentru stabilitatea şi prosperitatea atât a ţărilor noastre cât şi a regiunii întregi, iar comunicarea mai strânsă şi evitarea unor interpretări şi concluzii fără justificarea lor adecvate ne vor susţine eforturile diplomatice”, a mai adăugat Oleksandr Bankov.
