Cum se face izolarea şi carantina, după noua lege. Care sunt cele mai importante măsuri şi cine sunt persoanele exceptate de la noile reguli

 

Comitetul Național pentru Situații de Urgență, prin decizia nr. 36 din 21 iulie 2020, a certificat pandemia COVID-19 anunțată de Organizația Mondială a Sănătății la 11 martie 2020, în conformitate cu Legea 136/2020. Ținând cont de faptul că de astăzi intră în vigoare Legea nr. 136 din 18 iulie 2020 privind instituirea măsurilor de sănătate publică în situații de urgență epidemiologice și biologice, facem următoarele clarificări cu privire la carantină și izolare.

În acest fel, carantina persoanelor este stabilită pe baza informațiilor științifice oficiale și a stabilirii cazului, la domiciliul persoanei, într-un loc declarat de aceasta sau într-un loc special desemnat de autorități pentru persoanele suspectate de infecție sau purtare agent înalt patogen care:

• sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice furnizate la nivel național, european și internațional de autoritățile competente la fața locului;
• au avut contact direct cu cel puțin o persoană care a fost confirmată cu o boală infecțioasă.

Carantina

în locuri special desemnate de autoritățile competente (carantină instituționalizată) se realizează în următoarele situații:

• dacă persoanele cărora li s-a impus carantina declară pe propria răspundere că nu sunt în măsură să asigure condiții de separare fizică la domiciliu sau într-un loc pe care îl declară;
• în cazul nerespectării măsurii de carantină la domiciliu sau la locul declarat, pe durata acesteia, deși persoana în cauză a consimțit-o în ziua înființării.

Cum se face carantinarea

Dacă o persoană refuză să efectueze carantina la domiciliu sau într-un loc declarat de ea sau dacă încalcă carantina în timpul acestei măsuri, chiar dacă a consimțit-o anterior medicul, iar reprezentantul departamentului de sănătate publică decide să pună în carantină persoana respectivăm într-o zonă specială desemnată de autorități, dacă stabilesc că există riscul transmiterii unei boli infecțioase cu risc imediat de transmitere către comunitate.

Decizia este emisă în cel mult 8 ore de la furnizarea informațiilor de către medic sau autoritățile de control și a fost comunicată imediat persoanei în cauză.

Agentul este introdus în perioada de incubație adecvată suspiciunii unei boli infecțioase.

Măsura expiră la expirarea perioadei aplicabile perioadei de incubație sau mai curând după ce s-a confirmat că persoana este purtătoare a unui agent extrem de patogen, cu sau fără dovezi ale unei definiții a cazului, iar regulile se aplică de atunci.

Pentru a preveni răspândirea unei boli infecțioase, persoana nu poate să părăsească locuința până când Direcția de Sănătate Publică nu decide să ridice carantina recomandată într-un loc special desemnat de autorități sau, după caz, până la anunțarea deciziei în primă instanță, o

unitate de carantină declarată sau, după caz, o unitate specială desemnată de autorități, fără acordul unui medic sau al unui reprezentant al direcției de sănătate publică.

Citeste si: Cum arata inima unui bolnav de coronavirus? Autopsia dezvaluie schimbari cardiace uluitoare! Iata ce spun medicii legisti!

Izolarea este stabilită pentru pacienții cu simptome care reflectă caracteristicile cazului, precum și pentru cei care poartă agentul puternic patogen, chiar dacă nu prezintă semne și simptome sugestive.

Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Izolarea oamenilor se stabilește în casa lor, într-un loc declarat de către aceștia, în unități de îngrijire a sănătății sau în alte locuri conectate la acestea.

Izolarea oamenilor se stabilește cu acordul lor și, în caz de dezacord, atunci când medicul determină riscul de a transmite o boală infecțioasă cu risc direct pentru mediu, transferarea acesteia într-o unitate de îngrijire a sănătății sau în altă locație conectată la unitatea sanitară în scopul efectuării testelor. evaluări clinice, paraclinice și biologice până la obținerea rezultatelor, dar nu mai mult de 48 de ore.

După cel mult 48 de ore, pe baza studiilor clinice și paraclinice, și dacă se menține riscul de a transmite o boală infecțioasă cu risc de infecție comunitară, medicul recomandă extinderea perioadei de izolare într-o unitate medicală din altă parte, sau la domiciliul persoanei respective, sau la un loc declarat de aceasta.

Izolarea la domiciliu sau într-un loc declarat se stabilește dacă riscul de a infecta alte persoane sau de a răspândi o boală infecțioasă este redus. Izolarea la domiciliu sau într-un loc declarat nu poate fi eliminată dacă informațiile științifice oficiale privind tipul de agent extrem de patogen, calea de transmitere și viteza de transmitere necesită izolarea persoanelor numai în unitatea sanitară sau într-o locație alternativă atașată la acesta.

Cum se face și cât durează izolarea

Dacă o persoană refuză să aplice măsura de izolare, medicul informează imediat directorul de sănătate publică, după ce a notat refuzul, care va emite o decizie în secție pentru a confirma sau respinge măsura de izolare recomandată de medic în termen de două ore, in instalatii sanitare sau alt loc atasat. Decizia este individuală și este comunicată imediat persoanei în cauză.

În cazul în care persoanele vizate refuză măsura de izolare extinsă și recomandată sau dacă persoanele intenționate au încălcat măsura de izolare aplicată acasă sau pe un site declarat în această perioadă, chiar dacă și-au dat consimțământul prealabil, medicul sau, după caz, organele avizte informează imediat în legătură cu starea de sănătate. Județele publice pot confirma sau respinge măsura de izolare din unitatea de asistență medicală sau din altă parte a acesteia, printr-o decizie individuală.

Decizia este emisă în cel mult două ore de la furnizarea informațiilor de către medic sau autoritățile de control și a fost comunicată imediat persoanei în cauză. Măsura de izolare încetează în ziua în care se confirmă că persoana este vindecată pe baza studiilor clinice și paraclinice sau la recomandarea unui medic care decide că riscul de transmitere a bolii nu mai există.

Citeste si: Strigătul de ajutor al unui medic, specialist anti-COVID: „Vom muri pe capete! Doar voi ne puteți ajuta”

Dacă persoana este un minoră, măsura izolării se instituie pentru acesta la domiciliul aparținătorului ori la locația declarată de acesta. Izolarea minorului într-o unitate sanitară sau la o locație alternativă atașată acesteia se instituie potrivit reglementărilor în vigoare. Aparținătorul minorului este supus măsurii carantinării în temeiul prezentei legi, dacă măsura izolării nu i se aplică.

Atât măsura carantinării, cât și cea a izolării poate fi contestată în instanță.

Comunicarea actelor de procedură, inclusiv înregistrarea acțiunii, se realizează în format și prin mijloace electronice.

Cine nu intră în carantină

În plus, prin decizia CNSU nr. 36 din 21 iulie 2020, au fost stabilite următoarele categorii de persoane eliberate din carantină:

• persoane care vin în România din țări care nu se află pe lista de carantină/ de izolare (zona verde), dar care au petrecut o perioadă neîntreruptă de cel puțin 14 zile într-una sau mai multe țări în care această măsură nu a fost stabilită înainte de a veni în România;
• conducătorii de vehicule grele cu o sarcină maximă admisă care depășește 2,4 tone;
• șoferi de vehicule de pasageri cu mai mult de 9 locuri, inclusiv scaunul șoferului;
• conducătorii de mărfuri și persoanele care călătoresc în scopul de a face practică în țara lor de reședință într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau într-o altă țară a Uniunii Europene în țara de reședință, indiferent dacă călătoria are loc prin mijloace individuale sau proprii;
• membri ai Parlamentului European, parlamentari și angajați ai instituțiilor internaționale și ai sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și reprezentanți ai României în organisme și organizații internaționale la care statul român este parte;
• piloţii de aeronave şi personalul navigant;
• mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar;
• Personalul maritim și fluvial românesc repatriat prin orice mijloc de transport, prezentând autorităților competente un „certificat pentru angajații din sectorul transportului internațional”, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;
• Personalul de navigație pe mare și fluviu care înlocuiește echipajul pe navele din porturile românești, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în țară, precum și la îmbarcare/ debarcare, prezintă autorităților competente un „certificat pentru angajații din sectorul transporturilor internaționale”, un exemplar a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;
• navigatorii care debarcă de pe navele IWT care arborează pavilionul românesc într-un port românesc, cu condiția ca angajatorii să furnizeze un certificat pentru lucrătorii de transport internațional și echipamente de protecție personală împotriva COVID-19 în timpul călătoriei de pe navă către un loc unde poate fi contactat între călătorii;
• Muncitorii de frontieră care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum și resortisanții români angajați de către entități economice din țările menționate mai sus, care, la intrarea în țară, dovedesc relații contractuale cu entitățile economice relevante;
• angajații contractanților români care, conform contractelor încheiate, desfășoară activități în afara teritoriului României după întoarcerea lor în țară, dacă pot dovedi relații contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului țării;
• reprezentanții companiilor străine care au sucursale/ filiale/ oficii sau reprezentanțe pe teritoriul țării, dacă la intrarea pe teritoriul României dovedesc relații contractuale cu entitățile economice de pe teritoriul țării;
• persoane care intră în România în vederea desfășurării de activități legate de utilizarea, instalarea, punerea în funcțiune, întreținerea, deservirea echipamentelor și tehnologiilor din domeniile medicinii, științei, economiei, apărării, ordinii publice și securității naționale, transportului, precum și a persoanelor care desfășoară activități profesionale specifice în domeniile menționate mai sus, dacă confirmă relațiile contractuale/ cooperarea cu beneficiarul/ beneficiarii din România, precum și cu inspectorii organismelor internaționale;
• membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și altor misiuni diplomatice acreditate la București, deținători de pașapoarte diplomatice, personal asimilat cu personal diplomatic, precum și membri ai corpului diplomatic și consular român și deținători de pașapoarte diplomatice și de serviciu, precum și membri ai familiilor acestora;
• angajați ai sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională care se întorc în România din misiuni externe;
• elevi/ studenți, cetățeni români sau cetățeni care locuiesc sau sunt rezidenți în afara României care trebuie să susțină examenele de admitere sau absolvenți, care încep învățământul în unități/ instituții de învățământ de pe teritoriul țării sau merg la activități de absolvire/ organizarea studiului de studii;
• membri ai delegațiilor sportive internaționale care participă la competiții sportive organizate în România, în conformitate cu legea, potrivit documentul trimis marți de Grupul de Comunicare Strategică.