Pe 10 noiembrie 1940, la ora 03:39, a avut loc un cutremur de 7,4 grade pe scara Richter, care a durat 45 de secunde. Epicentrul seismului a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de 133 km, iar urmările cele mai grave s-au înregistrat în sudul Moldovei și în nord-estul Munteniei. Focșani, Galați, Mărășești, Tecuci și Iași au suferit distrugeri mari, dar cel mai afectat a fost oraşul Panciu.
Cutremurul din 1940: „Au căzut turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici au căzut de tot”
Seismul a avut mai multe etape, dintre care șase au atins magnitudinea de peste cinci grade pe scara Richter. Cea mai puternică etapă a fost în dimineața zilei de 11 noiembrie 1940, la ora 08:34, de 5,5 grade înregistrate pe scara Richter.
„La mai bine de 30 de ore de la cutremur, numărul victimelor și al daunelor este încă imposibil de evaluat. Comunicațiile au fost temporar întrerupte și informațiile din întreaga țară sunt încă incomplete.
Citeste si: Harta seismică a României. Unde sunt cele mai mari șanse să se producă cutremure
Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti
La București, lucrul continuă la locul principal al dezastrului, care îl constituie blocul Carlton, unde, din subsol iese în continuare fum. Numeroase străzi din Capitală sunt blocate din cauza pericolului de prăbușire. Informațiile provenind din țară arată că seismul s-a simțit peste tot și a avut centrul pe linia dintre Moldova și Valahia. Regiunea petroliferă Ploiești-Câmpina a fost profunda afectată. (...)”, sunt informațiile transmise de Agenția RADOR/AGERPRES, pe 11 noiembrie 1940, ora 18:15.
Blocul Carlton s-a prăbușit în timpul cutremurului din 1940
Cutremurul din 1940 a produs pagube majore și în București. Seismul s-a soldat 300- 500 de morți. Atunci s-a prăbușit blocul Carlton, simbol al Bucureștiului interbelic și una dintre cele mai moderne clădiri construite cu beton armat, carea vea o înălțime de 12 etaje. Blocul se afla la intersecția străzii Regale cu bulevardul Nicolae Bălcescu, care, pe atunci, se numea Brătianu.
S-au înregistrat pagube majore la zeci de clădiri precum:
- Ateneul Român
- Teatrul Național
- Opera, pe Calea Victoriei
- Casa de Depuneri
- Palatul Poștei
- Palatul Justiției, pe str. Lipscani
- Marele Stat Major, pe str. Știrbei Vodă.
Daunele înregistrate erau reprezentate de faptul că „au căzut turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici au căzut de tot”, „s-a rupt turnul cel înalt, Colțea, iar din casele boierești și din cele de obște puține au scăpat zdravene”.
