Data la care vor avea loc alegerile locale în 2024: Culisele disputei politice în privința calendarului electoral românesc

Autor: Cristina Mocanu

Negocieri și strategii pentru alegerile din România în 2024.

Sursa: pexels.com

Negocieri și strategii pentru alegerile din România în 2024 și ce au decis liderii coaliției de guvernare cu privire la data în care se va susține votul electoral.

În mijlocul intrigilor politice din România, lupta pentru stabilirea calendarului electoral dezvăluie strategii complexe și tensiuni puternice între liderii Coaliției PSD-PNL. Cu alegerile europene și locale deja programate, cu toate acestea, datele pentru parlamentare și prezidențiale rămân subiectul unor negocieri intense, ilustrând ambițiile divergente ale celor două partide și conturând un tablou incert al viitorului politic al țării.

Care este data când vor avea loc alegerile locale în 2024?

Liderii coaliției de guvernare din România au ajuns la un acord privind datele pentru alegerile ce vor avea loc în 2023, stabilind astfel un calendar electoral tensionat. Conform informațiilor furnizate de surse din conducerea Coaliției PSD-PNL pentru Digi24.ro, alegerile pentru Parlamentul European și cele locale vor avea loc pe 9 iunie și, respectiv, 29 septembrie.

Cu toate acestea, discuțiile rămân încă deschise cu privire la datele pentru alegerile parlamentare și prezidențiale, evenimente cruciale ce urmează să definească viitorul politic al țării.

Sursele menționate au subliniat că liderii PSD și PNL nu au reușit încă să ajungă la un consens, fiecare partid încercând să-și maximizeze șansele în perspectiva prezidențialelor.

Liberalii, care au deja planuri bine conturate, își doresc ca alegerile parlamentare să aibă loc pe 8 decembrie, imediat după desfășurarea scrutinului prezidențial din 10 și 24 noiembrie. Cu toate acestea, PSD se opune acestui plan, susținând că organizarea alegerilor în 8 decembrie ar crea o situație de neconstituționalitate, având în vedere că mandatul actualului Parlament ar expira în 6 decembrie.

Citește și: Cine sunt românii care beneficiază de o majorare de 5.000 de lei la pensie? Totul depinde de locul de muncă în care au activat cel puțin 10 ani

Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Încep disputele pentru dorința de a influența rezultatele prezidențialelor

O sursă din interiorul coaliției a dezvăluit că disputele între cele două partide sunt strâns legate de dorința de a influența rezultatele prezidențialelor. PSD dorește să așeze calendarul electoral astfel încât primul tur al prezidențialelor să coincidă cu alegerile parlamentare, sperând că acest lucru îi va facilita liderului lor, Marcel Ciolacu, accesul în turul al doilea.

Argumentul principal al PSD este că votul politic pentru partide ar influența și rezultatele prezidențialelor, un scenariu care ar putea să defavorizeze PNL în contextul actual al sondajelor de opinie. Așadar, PSD și-ar dori să maximizeze impactul votului politic, facilitând astfel prezența lui Marcel Ciolacu în turul al doilea, unde s-ar confrunta cu George Simion.

În timp ce Marcel Ciolacu a negat în mod repetat intenția de a candida pentru prezidențiale, George Simion a recunoscut neoficial că își va anunța candidatura doar în cazul în care Ciolacu va decide să candideze pentru PSD.

Surse din culisele politice dezvăluie că cei doi lideri își doresc să ajungă împreună în finala pentru Cotroceni.

Citește și: Pensiile cresc de la 1 septembrie 2024! Ministrul Muncii, primele declarații despre aplicarea noilor măsuri

În contrast, PNL pare să se afle într-o situație mai neclară, privind candidatura lui Nicolae Ciucă. Cu toate acestea, în ciuda ambiguității, lupta politică din interiorul coaliției promite să aducă noi dezvăluiri și să marcheze evoluții importante pe scena politică românească. Oricare ar fi rezultatul negocierilor, calendarul electoral va juca un rol crucial în determinarea echilibrului de putere și a viitorului țării.