De ce cred oamenii în conspirațiile legate de Covid-19! Antropologul Radu Umbreș a arătat un studiu legat de persoanele care cred în conspirațiile legate de noul coronavirus.
Concluzia este că oamenii respectivi nu se simt incluși în societate sau nu au încredere în autorități, potrivit Digi24.
Radu Umbreș atrage atenția că oamenii respectivi nu trebuie marginalizați și că soluția ar fi o comunicare constructivă.
„Este clar că există niște teorii ale conspirației, explicații alternative față de versiunea oficială care circulă în spațiul public. Am auzit aceșt termeni, de bazaconii sau de ciudați. Cred că este o problemă dacă îi vedem așa. Ele sunt niște explicații care au o anumită coerență, dar sunt improbabile, nu sunt susținute de dovezile empirice. Întrebarea e de ce anumiți oameni ajung să le creadă și există un număr de oameni care le cred.
Putem să înțelegem de ce anumite teorii ale conspirației prind la anumiți oameni. Ei nu sunt nici proști, nici răi. Sunt anumite mecanisme și sociale și mentale care ne fac predispuși la a le crede, de aceea oameni de lângă noi cred în lucruri cum că virusul ar fi făcut în laborator sau că nu există, sau că cineva profită de pe urma acestei pandemii.
În acest moment lucrez împreună cu colegul meu Cătălin Stoica, de la SNSPA, pe niște date empirice. Am întrebat oamenii în ce teorii ale conspirației cred. Ei nu sunt foarte mulți. Există. Însă putem vedea cum arată acești oameni care cred în ele”, a declarat Radu Umbreș la postul TV citat.
De ce cred oamenii în conspirațiile legate de Covid-19!
De ce cred oamenii în conspirațiile legate de Covid-19! „În primul rând, sunt niște oameni care sunt deseori marginali în societate.
Aunci când controlăm pentru alte variabile, care țin și de psihicul uman, sunt oameni care deseori cred că au dreptate și sunt foarte convinși de părerile lor, care nu vor neapărat să învețe de la ceilalți. Se simt într-un fel superiori. Sunt oameni care nu sunt deschiși neapărat către dialog. Sunt oameni care au o părere foarte bună despre ei. În același timp se simt și singuri. Sunt oameni care își cred foarte mult propriile intuiții. Un exemplu foarte simplu, o problemă de matematică: un pâlc de nuferi este pe un lac, în fiecare zi își dublează suprafața, în 48 de zile va acoperi tot lacul. În câte zile va acoperi jumătate din lac? Pentru foarte mulți dintre noi răspunsul este 24, dar este greșit. Este 47. Dacă răspunzi greșit la această întrebare, atunci ai încredere în intuiția ta, că știi tu ceva despre virus, că există o poveste acolo. Asta explică de ce foarte mulți dintre noi ajung să creadă într-o variantă sau alta, sau mai multe, într-o măsură mai mare sau mai mică. Nu sunt oameni ciudați, ci pur și simplu oameni cu anumite trăsături și trebuie incluși în societate, cu care trebuie să se discute”, a explicat antropologul.
Radu Umbreș a spus că persoanele mai în vârstă sunt mai predispuse să creadă în aceste teorii deoarece au trăiat în perioada comunistă.
„Problema, din punctul de vedere al viziunii politice, este vorba de încrederea pe care acești oameni o au în sistem. Oamenii în vârstă tind mai repede să creadă în teoriile conspirației, s-ar putea datorită faptului că au fost expuși la perioada comunistă, în care au existat teorii ale conspirației, pentru că versiunile oficiale nu erau crezute, pentru că era totul propagandă. Poate simt în momentul de față că ceea ce faceți și dumneavoastră este propagandă, ce fac eu este propagandă. În cine să ai încredere? Poți să ai încredere în sistemul educațional. OK, sunt doctor în antropologie socială, dar sunt o grămadă de oameni cu doctorate. Pe cine să cred? Dacă o să vină altcineva cu altă diplomă și vine cu această teorie, poate vei avea încredere în el, mai ales dacă ți se pare intuitiv corectă. De aceea este foarte important ca oamenii să aibă încredere în autorități. Eu nu știu că virusul există. Dumneavoastră nu știți că virusul există. Dacă o să luăm un microscop, n-o să deosebim virusul ăsta de bacilul tuberculozei. Nu suntem experți. Există niște experți care știu ce înseamnă virusul, cum poate fi ținut sub control, ce se poate face din punct de vedere social, politic, ca să trecem prin criza asta. Pe de o parte, trebuie să avem încredere în ei că știu mai bine, pe de cealaltă parte trebuie ei să ne dovedească că știu ce vorbesc.
Studiul nostru confirmă ce s-a văzut în foarte multe societăți. Nu suntem unici, buricul pământului”, a mai arătat Radu Umbreș.
Soluția este comunicarea informativă, cu bune intenții, a punctat antropologul.
„De obicei, ne schimbăm percepțiile, opiniile greșite când suntem prezentați cu argumente bune, dar care vin din partea cuiva în care avem încredere că este competent și mai ales benevolent. Nimeni vreodată nu a auzit că altul i-a spus că «ești prost». Și ai spus: «O, da. Wow, sunt prost, nu m-am mai gândit până acum la asta». Făcându-i proști, ciudați, nu vom reuși să-i convingem. Dimpotrivă. Toți avem frici, semne de întrebare. Trebuie să intrăm în conversație și să aflăm răspunsuri. Ei au nevoie de niște răspunsuri mai bune decât cele pe care le oferă teoriile conspirației”, a concluzionat Radu Umbreș.
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Prof. dr. Vasile Astărăstoae face apel la calm legat de coronavirus: "Nu e nici ciuma bubonică, nici gripa spaniolă"
Prof. dr. Vasile Astărăstoae face apel la calm și susține că situația nu este atât de îngrijorătoare în privința pandemiei de coronavirus.
“Încet-încet, virusul se va retrage. Dacă vom crește numărul de testări, vom depista mai multe cazuri. Dar nu va fi un raport îngrijorător. Dacă ne raportăm la toată populația vedem că este sub 0,01% numărul de cazuri.
S-ar putea să vină un nou val care să se suprapună peste cel de gripă. Noul val va fi mai puțin agresiv pentru că, între timp, o parte din populație, și-a căpătat imunitatea.
Ce ar trebui să se facă? O cercetare științifică ca și la sondajele de opinie în care să se vadă care este gradul de imunizare a populației și să se vadă cât timp durează această imunizare. Pericolul care poate să apară este să se suprapună și peste o epidemie de gripă. Dar deocamdată nu suntem cu drobul de sare să cadă.
Dacă vom crește numărul de testări, va crește și numărul cazurilor. În cazul asimptomaticilor nu putem să spunem că sunt bolnavi pentru că testul PCR ia în considerare și dacă virusul este mort sau persoana are imunitate. Nu putem să punem baza doar pe acest test”, a declarat Vasile Astărăstoae pentru fanatik.ro.
Citește mai multe aici
Citeste si: Coronavirus România, 23 iulie. Câte cazuri noi au fost raportate în ultimele 24 de ore?
Citeste si: Nelu Tătaru, mesaj dur: "Stăm și strigăm că am ajuns ciuma Europei. Cum am ajuns ciuma Europei?"
Citeste si: Regele romilor, Dorin Cioabă, confirmat cu COVID-19! Unchiul și mătușa lui, morți din cauza coronavirusului