In sectiile de terapie intensiva din spitalele romanesti, valul doi al pandemiei a produs deja o unda de soc. Cazurile grave sunt din ce in ce mai numeroase, iar in sectiile de terapie intensiva paturile libere sunt aproape inexistente.
Numarul deceselor de la ATI cresc alarmant, de la o zi la alta. Potrivit unui medic internist de la Spitalul Colentina, cauza ar fi lipsa de personal a spitalelor, din care rezulta o lipsa de atentie fata de pacienti, dar si din cauza infectiilor nosocomiale.
Care este situatia reala din spitale
Un medic celebru rupe tacerea. Cristian Baicu, seful sectiei de medicina interna a Spitalului Colentina, spital suport COVID, a explicat de ce romanii prezinta de la varste relativ fragede cormobiditati si, de asemenea, de ce mor in numar atat de mare.
Mdicul a confirmat faptul ca mortalitatea este mai ridicata si ca populatia Romaniei este mai putin educata, atunci cand vine vorba despre sanatate si mentinerea acesteia.
"Explicaţia poate fi că pacienţii ajung mai târziu la spital. Poate că nu sunt la fel de bine îngrijiţi, poate iau infecţii nosocomiale din spital. Cred că acestea sunt explicaţiile posibile pentru rata mai mare a mortalităţii în România.
Avem şi o populaţie cu un număr mai mare de comorbidităţi, mai prost îngrijită. Suntem o ţară mai puţin civilizată. Şi atunci mortalitatea e mai mare pentru orice boală. Nu e o excepţie COVID-ul. Avem mortalitate mai mare la orice boală şi atunci de ce să facă excepţie COVID-ul?
E posibil ca autorităţile să nu aibă date legate de infecţii nosocomiale. Probabil că la cei care ajung să fie intubaţi, mortalitatea este mai mare din cauza infecţiilor nosocomiale" a mai adăugat medicul Băicu.
Care sunt motivele cresterii alarmante a cazurilor
Andreea Moldovan, director medical al Spitalului Clinic de Boli Infectioase Brasov, a explicat care sunt posibilele motive pentru care infectarile cu COVID-19 cresc alarmant. Printre cele mai intalnite sunt nerespectarea recomandarilor facute de medici, explozia de fake-news-uri si relaxarea restrictiilor de la acea vreme.
Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti
"Comparativ cu perioada martie – aprilie, când eram, poate, și altfel pregătiți să facem față pandemiei COVID-19, ne aflăm acum în fața unei creșteri accelerate, zilnice, a numărului de cazuri și, ca urmare, există o dificultate mai mare în abordarea unui management corect al cazurilor. Ca explicații posibile ale acestei evoluții se pot enumera:
– creșterea cazurilor cu transmitere comunitară, comparativ cu perioada de debut a pandemiei când majoritatea cazurilor erau de import;
– creșterea gradului de relaxare a populației după perioada de restricții, exuberanța, să-i spun așa, fiind, poate, de multe ori, mai accentuată decât în condiții obișnuite;
– nerespectarea recomandărilor zilnice ale autorităților locale de a purta corect masca, de a respecta igiena mâinilor și distanțarea socială, evitarea aglomerațiilor;
– epidemia de fake-news și neîncredere, ce conduce, implicit, la nerespectarea recomandărilor, luarea în derâdere a acestora sau a persoanelor care le aplică;
– măsurile de relaxare care permit apariția aglomerațiilor populaționale, lipsa repercusiunilor sau, mai curând, a responsabilizării, atunci când măsurile de prevenție sau restricțiile nu se aplică. Poate a survenit și plictiseala sau epuizarea atenției asupra unui subiect care a suscitat atât de mult interesul tuturor, pentru o perioadă prelungită de timp.
Este așa-numita «campaign fatigue», oboseala campaniei, în care, după o mobilizare exemplară, apare epuizarea interesului. Din păcate, nu este încă momentul pentru așa ceva”, a declarat aceasta pe perioada primului val al pandemiei.
