De ce nu se face colivă în Ardeal. Nu există acest obicei

La înmormântări, românii pregătesc adesea colivă pentru a reprezenta trupul neînsuflețit al persoanei ce a trecut la cele veșnice, iar prepararea acesteia cu grâu nu este întâmplătoare, deoarece simbolizează principala hrană a trupului omenesc. Există însă și excepții de la această tradiție, mai exact în Ardeal, unde oamenii nu fac colivă la înmormântări.

Nu se face colivă la înmormântările din Ardeal

Deși coliva reprezintă un element important în cadrul înmormântărilor sau al parastaselor, în Ardeal nu găsim acest preparat ce simbolizează credința oamenilor și viața lor veșnică, chiar și după moarte.

În Ardeal, oamenii pregătesc colaci sau alte preparate de mâncare, însă fără colivă, din cauza influențelor realizate de alte culte religioase ce nu au în tradiția lor acest preparat. 

Deși în Ardeal nu se pregătește colivă, acest preparat este înlocuit de un „pom”, cel mai des fiind folosit un brăduț, ce este împodobit cu zaharicale și lumânărele. Acesta se va purta în fața persoanei decedate, atunci când se îndreaptă spre cimitir, urmând ca pomul să fie înfigă în mormânt.

Atunci când acesta este realizat la parastase, pomul este dat de pomană, potrivit condoleante.ro.

Citește și: Unde va fi înmormântat Papa Francisc? Și-a ales deja locul de veci

Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Acest pom poate fi înlocuit cu o ramură, iar adesea aceasta se pune în colac și se ridică în timpul cântării. Și în Moldova regăsim acest obicei de a folosi un pom în locul colivei, însă pomul se aduce numai la 40 de zile de la decesul persoanei și trebuie binecuvântat alături de lucrurile ce se oferă de pomană.

Tradiții de înmormântare în Ardeal 

Înmormântările reprezintă momente triste, însă esențiale pentru viața unei persoane, iar atât în mediul rural, cât și în mediul urban se ține cont de anumite tradiții, astfel încât să îi facă trecerea persoanei la cele sfinte mai ușoară. În funcție de regiunea României, tradițiile din cadrul înmormântărilor diferă, iar în Ardeal, oglinzile sunt acoperite, astfel încât sufletul să nu se vadă, în caz contrar, sufletul nu își va mai găsi niciodată liniștea.

Oglinzile sunt acoperite și pentru a minimaliza riscul ca persoanele aflate în încăpere cu persoana decedată să vadă sufletul acestuia, ceea ce este un semn de moarte.

Animalele trebuie să fie stropite cu apă sfințită, astfel încât acestea să nu meargă după stăpân. La priveghi, pe Valea Ţibleşului, tinerii sunt obișnuiți să se joace leapșa sau să își dea palme peste cap, în semn de glumă, în timp ce bărbații obișnuiesc să se joace cărți.

În cazul în care persoanele ce au trecut la cele sfinte nu erau căsătorite, atunci aceștia au parte de o înmormântare care să prezinte elementele esențiale ale unei nunți, fiind îmbrăcați în haine realizate special pentru o nuntă, urmând ca pe sicriu să fie așezat prunul folosit la nunți.  

Un obicei întâlnit în Ardeal, dar și în alte regiuni din România, este spargerea unui vas de lut în sicriul persoanei ce a decedat. „Consderăm că ritul spargerii ritualice a vasului la scoaterea mortului este o continuare a celui strămoşilor, dacă avem în vedere că vasul este de ceramică, iar la baza lui stau credinţele în magia cioburilor aducătoare de noroc, vie şi astăzi în folclorul nostru”, prezenta Pamfil Bilţiu, un cunoscut etnolog, în cartea sa, potrivit adevarul.ro.