De unde vine expresia ”tufă de Veneția” și ce înseamnă

Autor: Raluca Ionita
Actualizat: 23 iul 2022, 09:55

Expresia ”tufă de Veneția” este celebră în România. Nu toată lumea știe însă de unde provine zicala și de ce a primit această denumire.

Românii folosesc zicala ”tufă de Veneția” atunci când vor să jignească o persoană. Știți însă ce legătură are vegetația superbului oraș italian cu omul ignorant? 

”Tufă de Veneția”, ce înseamnă și de unde vine această expresie

Una dintre expresiile românești care este mai greu de înțeles este și celebra ”tufă de Veneția”. Știm că atunci când cineva primește această jignire, înseamnă că este un om ignorant, prost sau neștiutor. 

La prima vedere, nu există nicio legătură între o astfel de persoană și vegetația din Veneția, mai ales că în acest oraș nu există tufe. Veneția este construită pe apă, motiv pentru care nu ar avea cum să fie tufe în acest superb loc. Tufele sunt niște arbuști care cresc pe uscat. 

Dacă stăm să ne gândim mai bine, expresia ”tufă de Veneția” face referire la faptul că așa cum nu există tufe în Veneția, așa nici persoana jignită nu are creier. 

De altfel, și explicația oferită de Dicționarul Explicativ al Limbii Române expresiei ”tufă de Veneția” este: a fi ignorant, a nu ști deloc. 

Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Cum a ajuns ”tufa de Veneția” în România

Această zicală are o istorie destul de îndelungată. Pe 17 octombrie 1797, Veneția a fost cedată Austriei. Aceștia au intrat pe teritoriul micuțului oraș pe data de 18 ianuarie 1798, însă în anul 1866, Veneția a ajuns să fie parte componentă a Italiei. 

În perioada în care a aparținut austriecilor, Veneția era denumită de către soldații români ”Fenițe”, asta pentru că, în limba germană, ”V” se pronunță ”F”.

Ulterior, ”Fenițe” s-a transformat în ”Fânețe”, cuvânt care sună mai bine în limba română. 

Atunci când soldații s-au întors în România și s-au apucat să lucreze pământul, de fiecare dată când dădeau peste o tufă, erau nevoiți să o taie, pentru că nu avea ce să caute printre legumele și cerealele care erau cultivate. 

Pentru că oamenii fuseseră și în Veneția, au ajuns să numească acest arbust ”tufă de Veneția”, adică o tufă proastă, un obstacol. 

În caz că nu știați, există și un film românesc care se numește ”tufă de Veneția”. A fost regizat de Petre Bokor și a fost lansat în 1977. Ion Caramitru, Florin Piersic, Marin Moraru, Toma Caragiu sau Dem Rădulescu se numără printre actorii care au făcut parte din distribuție. 

Și ca să încheiem într-o notă mai optimistă istoria ”tufei de Veneția”, haideți să aflăm și câteva lucruri despre minunatul oraș din nordul Italiei:

  • a fost construit pe 118 insule unite de 400 de poduri. În fiecare an, Veneția se scufundă cu câțiva milimetri în mare
  • în 1979, UNESCO a declarat Veneția ca fiind patrimoniu al umanității 
  • Veneția are o suprafață de 414.57 kilometri pătrați și o populație de 258.685 de locuitori
  • Veneția este singurul oraș în care nu există mașini
  • în Veneția există în jur de 400 de gondolieri. Prima femeie gondolier a fost atestată de-abia în anul 2010
  • gondolele sunt principalul mijloc de transport în Veneția, încă din anul 697
  • prima ediție a Carnavalului Venețian a avut loc în anul 1162

 


În ediția de luni, 16 septembrie, a emisiunii ”Casa iubirii”, Bianca a cedat și a izbucnit în lacrimi. Iată care este motivul