Parlamentarii europeni au declarat că cele două țări sunt de mult timp eligibile pentru a adera la spațiul de liberă circulație fără vize al UE. Aceștia au calificat drept "discriminatorie" neadmiterea celor două state membre din Europa de Est.
Deputații UE susțin candidatura României și Bulgariei la Schengen!
Parlamentarii europeni (eurodeputații) au îndemnat marți Consiliul Uniunii Europene să includă România și Bulgaria în spațiul de liberă circulație Schengen până la sfârșitul anului.
Parlamentul European a declarat că neadmiterea celor două țări este "discriminatorie" și afectează piața unică a UE.
Cele două țări sunt membre ale UE și (deputații europeni) spun că au "îndeplinit de mult timp condițiile necesare", pentru a adera la spațiul Schengen.
De ce sunt unele țări reticente față de extinderea spațiului Schengen?
Comisia Europeană a declarat anterior că ambele țări au îndeplinit cerințele tehnice pentru a adera la spațiul de liberă circulație, însă unele state membre ale UE, inclusiv Germania și Franța, și-au exprimat îngrijorarea. Reformele judiciare, lupta împotriva corupției și lupta împotriva crimei organizate s-au numărat printre problemele ridicate. Cu toate acestea, deputații europeni au declarat că "menținerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie și are un impact serios asupra vieții lucrătorilor și cetățenilor mobili".
"Prin obstrucționarea importurilor, exporturilor și a liberei circulații a mărfurilor din porturile de marfă, acestea dăunează, de asemenea, pieței unice a UE", au adăugat ei.
Premierul României, Nicolae Ciuca, a salutat sprijinul acordat de legislatorii europeni. "Așteptările noastre de a adera la Schengen sunt justificate și legitime", a scris el. El a adăugat că au fost îndeplinite condițiile necesare și că decizia trebuie luată.
Aderarea unor noi țări la Schengen, pe agenda Consiliului
România și Bulgaria, Croația, Cipru, Croația și Irlanda sunt țări din UE care nu fac parte din spațiul Schengen, care, în mod normal, este lipsit de controale staționare la frontiere. De asemenea, Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein, țări europene din afara UE, fac parte din acest spațiu.
Schengen este "una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene", au declarat legislatorii. Republica Cehă, care deține în prezent președinția Consiliului, a declarat că intenționează să poarte discuții despre aderarea României și Bulgariei până la sfârșitul anului.
Citeste si: Parlamentul European a votat pentru aderarea României în Spațiul Schengen
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi
Aderarea la Schengen necesită o decizie unanimă a Consiliului pentru a fi aprobată. Europa își datorează frontierele deschise Acordului Schengen, care permite cooperarea și libera circulație în 22 din cele 28 de state membre ale UE. În ce măsură a contribuit acordul la o Europă unită- și va supraviețui acesta?
Schengen devine legislația UE
În 1997, Tratatul de la Amsterdam a integrat Acordul Schengen în legislația UE, ceea ce înseamnă că acesta se va aplica și viitorilor membri ai UE. Până atunci, statele insulare Irlanda și Regatul Unit nu fuseseră implicate; acestea au fost de acord cu noul tratat, dar au insistat asupra unor derogări, continuând să efectueze propriile controale la frontiere.
În 2007, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Republica Cehă și Ungaria, noi membri ai UE, au aderat la zona Schengen. În 2008 și 2011, spațiul Schengen a fost extins pentru a include Elveția și Liechtenstein, țări din afara UE.
Bulgaria, Croația, România și Cipru, membre ale UE, urmează să fie admise în Spațiul Schengen de îndată ce vor îndeplini toate condițiile.
Schengen astăzi
În prezent, peste 400 de milioane de persoane trăiesc în spațiul Schengen. Frontierele sale naționale se întind pe o distanță de peste 7.700 de kilometri, iar cele maritime pe aproape 42.700 de kilometri.
Schengen a suferit prima reformă în 2013. După ce mișcările de refugiați pe Marea Mediterană au crescut în 2011, în urma tulburărilor politice din Africa de Nord, statele UE aflate mai la nord, precum Germania, au făcut presiuni pentru un regulament care să permită controale temporare la frontierele interne Schengen. Drept urmare, UE a introdus un mecanism de urgență care a permis statelor să își controleze unilateral frontierele pentru o perioadă de maximum doi ani la un moment dat.
Unele țări, printre care Germania, Austria, Danemarca, Franța și Bulgaria, s-au folosit de acest regulament de la începutul afluxului de refugiați în 2015. În plus, Ungaria și Slovenia au ridicat garduri la frontierele lor externe Schengen, iar Austria a fortificat chiar și o scurtă secțiune a frontierei sale interne cu Slovenia.
Citeste si: Germania se va scufunda în recesiune in 2023, recunoaște guvernul
Citeste si: Parlamentul European a votat pentru aderarea României în Spațiul Schengen