DEZNADEJDEA i-a cuprins pe sinistratii din Teleorman. Oamenii au ramas fara case si fara alimente!

Editor: Alina Dirdala Autor: A.D.
Actualizat: 27 mar 2017, 19:06

Oricat amar ar fi strans in suflet, n-au timp de lacrimi. Pentru bietii oameni ale caror gospodarii au fost lovite de puhoaie, lupta cu prapadul abia acum incepe.

Nu au de ales, trebuie sa-si scoata, cu rabdare, din mal, fiecare lucru si sa încerce sa-si refaca bucata cu bucata viata dinainte de urgie! „ Doua nopti prin vecini si acum sper sa ma retrag la casa mea, in apa, mizerie, cum e (…) Omul te primeste, de mila, dar, tu, ca proprietar, nu te simti bine la altul strain. In cuibul tau, faci ce vrei. Ai, mananci, n-ai, te culci”.

Cand a venit apa, n-au mai stiut care-ncotro sa apuce si ce sa salveze mai intai. Dupa ce panica a trecut, oamenii au revenit acasa. Si-au pus mainile-n cap cand au realizat proportiile dezastrului si ce munca ii asteapta sa puna din totul pe picioare.

O zi intreaga au stat in apa pana mai sus de genunchi si au incercat sa mai salveze cate ceva din distrugerile pe care le-a lasat in urma viitura.

Totul e, insa, la pamant, iar, din bucatarie, aproape nimic nu mai pot folosi. Dupa un Paste de cosmar, traiesc, sarmanii, acum alte zile gele, fara sa aiba macar ce pune pe masa:

Faina nu mai am, malai nu mai am, porumbul l-a luat apa, e inamolit acolo, graul tot la fel, pentru pasari, gainile mi s-au inecat ”. Cu bucatariile complet sub ape, oamenii au ajuns sa stea la mila vecinilor pentru o farfurie cu mancare calda sau o bucata de paine.

Din partea autoritatilor locale nu le-a ajuns astazi mai nimic. Cativa tineri din sat au pornit prin apa, din proprie initiativa, la lasarea intunericului, pentru a aduce acestei familii ceva de mancare. Noroc ca mai exista oameni intre oameni: „ Vecinii mi-au adus mancare acum, care a putut, ce-a avut acolo. Nu le-am cerut, dar, au venit, ca sa m-ajute sa fiu si eu de azi pe maine.

Alta posibilitate nu am".

##VIDEO110172##

Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii

Pe ce sa puna mana si ce sa faca mai intai? Totul e mai greu acum, dupa ce gospodaria le-a fost maturata de valul de apa cu namol. Peretele este ud aproape vreo 30 de centimetri, in soba nici vorba sa mai faca focul.

Dusumeaua este umflata! Si mai e si mirosul insuportabil.Mai cu frica-n san, mai tremurand de frig, copiii s-au bagat in patul rece, incercand sa fure cateva ore de somn. Oricat de obositi ar fi, batranii casei stau, insa, ca pe ace." A intrat frica in mine, adica… ce sa zic, asta-i a patra oara cand am pe-aici, asa, deranj ”.

Este teribil de greu sa treci de atatea ori, prin acelasi necaz.

Cu-adevarat miraculos este cum isi gasesc oamenii acestia puterea de a se ridica iar si iar. In casa nu mai e apa, dar urmele au ramas. Odata cu agoniseala, apele le-au luat oamenilor si speranta, linistea simpla a batranetii. S-a asternut noaptea grea peste Beiu.

In cantec de broaste din apa baltind, oamenii inghit dumicat dupa dumicat, mai de foame, mai de nevoie, doar, doar li s-o duce nodul din gat! Dupa o spaima sora cu moartea, dupa doua nopti petrecute in pribegie, pe la vecini, dupa o zi de munca cu adevarat istovitoare, oamenii afectati de inundatii de-aici, din Teleorman, merg si ei la culcare in noaptea aceasta, in sfarsit, in casele lor. Ei bine, nu stiu cat de mult se vor odihni, mai ales cu apa baltind in continuare in curte si cu spaima unei alte ploi.