Elevii școlii Nr.2 din satul Stamate nu învață în condiții deloc normale. Aceștia nu doar că nu au grup sanitar în școală, dar nu au nici măcar o școală, întrucât învață într-o casă de chirpici.
Școlile din județul Suceava înregistrează multe probleme
Conform libertatea.ro, 45% dintre școlile din județul Suceava nu au autorizație sanitară, iar 19 unități de învățământ nu au apă curentă, iar elevii sunt nevoiți să meargă la toaletele din curte.
De peste trei ani, grupurile sanitare ale Școlii Primare Nr.2 din satul Stamate sunt gata în proporție de 65%, doar că acestea nu au mai continuat, potrivit datelor puse la dispoziție de Inspectoratul Școlar Suceava.
Primarul comunei susține că lucrările nu avansează din cauza lipsei a două avize, dar că va începe construcția unei școli care va include și toaletele neterminate.
„Și dacă ar fi avut toaletă, nu știu dacă ar avea grijă și ar folosi-o. Ei (elevii romi, n.r.) nu sunt obișnuiți, ar merge tot afară. Dar sunt tot ai noștri, ce să faci!”, susține Corina Bălan, directoarea de la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Bănești, cea care aparține de școala din satul Stamate.
Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti
Localnicii din sat știu cele două școli în funcție de naționalitatea elevilor
Surpinzător, școlile nu sunt cunoscute în funcție de numerele lor, ci sunt cunoscute ca școala din deal și școala din vale, iar sătenii le știu în funcție de elevii care învață în ele: români sau de etnie, deși comentariile rasiste de orice fel sunt interzise în România.
Citeste si: Schimbări majore pentru toți elevii! În ce condiții vor susține Bacalaureatul și Evaluarea Națională
„Cari număru2? Școala țiganilor, ziceți așa! În vale, pe imaș”, le-a spus unul dintre săteni celor de la Libertatea. Cei mai mulți copii, care vin la această școală, sunt nevoiți să meargă pe jos și câte cinci kilometri în fiecare zi.
Un alt trecător spune că școala a fost construită în anul 1966 din banii comunității, dar, în momentul de față, aceasta „este paradită rău” și se află într-o stare „primitivă”.
Iarna, elevii de etnie trebuie să se încălzească la o sobă pe lemne și se spală pe mâini cu apa dintr-un butoiaș ce este umplută de către femeia de serviciu, în fiecare dimineață. De asemenea, două geamuri sunt crăpate și copiii nu au apă potabilă.
Doamna Dana, învățătoarea, se trezește în fiecare dimineață la ora 06:00 și este nevoită să meargă 2,5 kilometri pe jos, pentru a ajunge la școala la care învață copiii de etnie. Cu toate acestea, este dispusă să meargă mai departe, deoarece a văzut anumite progrese la copii.
