Cele două seisme s-au produs în zone diferite din România. Primul s-a resimțit în zona seismică Vrancea, iar al doilea în zona seismică Făgăraș-Câmpulung. Ambele cutremure au avut o intensitate redusă.
Ce magnitudine au avut cutremurele din această dimineață
Primul seism, din zona seismică Vrancea, a avut magnitudinea de 2,9 și s-a produs în județul Buzău, la ora 08:20.
Al doilea cutremur, din zona seismică Făgăraș-Câmpulung, a avut o intensitate mai mică, de 2,1 grade, și s-a produs tot sâmbătă dimineața, la ora 06:08, în județul Dâmbovița. Seismul a fost de suprafață, întrucât a avut loc la o adâncime de doar 5 km, ceea ce înseamnă că unda a fost resimțită mai intens la nivel local.
Citește și: Un nou cutremur azi, în România! Luni, un cutremur cu magnitudinea 5.4 a zguduit Capitala
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi
Aceste două cutremure se adaugă altor seisme produse în România în ultimele zile. Vineri, 20 septembrie, alte două mișcări tectonice au fost înregistrate: unul în județul Vrancea, la ora 04:26, cu o magnitudine de 2,3 și o adâncime de 126,4 km, iar celălalt în Moldova, în județul Galați, la ora 19:55, cu o magnitudine de 2,8 și o adâncime de 8,1 km. Seismul din Galați a fost localizat la doar 13 km nord-vest de orașul Galați și la 29 km de Brăila.
Luni s-a produs un cutremur puternic în România
Cel mai intens seism din această perioadă a fost cel de luni, 16 septembrie, care a avut loc în zona seismică Vrancea. Acesta a avut magnitudinea de 5.4 și s-a produs la o adâncime de 126.8 km. Unda seismului s-a resimțit pe o rază lungă, în mai multe orașe, printre care: Buzău (56km NV), Sfântu-Gheorghe (58km SE), Brașov (59km E), Focșani (67km V), Ploiești (69km N) și Târgoviște (97km NE).
Deși magnitudinea acestor cutremure a fost scăzută, ele subliniază activitatea seismică constantă a României, mai ales în zonele cunoscute pentru riscul ridicat de cutremur. Regiunea Vrancea, în special, este recunoscută pentru producerea frecventă a seismelor, multe dintre ele la adâncimi mari, ceea ce le face mai puțin periculoase la suprafață, însă riscul rămâne constant.