Dragobetele în tradiția românească: În unele zone din România fetele le oferă dulciuri băieților

Dragobetele este sărbătorit în fiecare an la data de 24 februarie și reprezintă, pentru români, o ocazie de a celebra iubirea. De asemenea, această zi marchează și începutul primăverii. Dragobetele era considerat a fi chiar fiul babei Dochia. Află care sunt tradițiile și obiceiurile păstrate din moși și strămoși în această zi.

Cine a fost Dragobetele?

Pe timpuri Dragobetele mai era denumit și Năvalnicu l sau Logodnicul Păsărilor.

Totodată, acesta mai era considerat și un zeu tânăr al dacilor, care era sărbătorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia și Transilvania la o dată fixă pe an. Data varia în funcție de fiecare zonă a țării, fiind sărbătorită pe 24 februarie, 28 februarie, 1 martie sau 25 martie.

Potrivit anumitor tradiții acesta este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiul Babei Dochia și cumnatul eroului vegetațional Lăzărică.

Odată cu sărbătoarea Dragobetelui începe și primăvara

Sărbătoarea Dragobetelui este un eveniment festiv care marchează cu bucurie și entuziasm în inimile românilor începutul primăverii și reînvierea naturii. Această sărbătoare, celebrată pe 24 februarie, aduce cu sine o simbolistică bogată și fascinantă, reflectând tradițiile străvechi ale poporului român și credințele sale în legătură cu iubirea și norocul.

Citește și: Cadouri ce aduc ghinion dacă sunt oferite de Ziua Îndrăgostiților 2024

Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Încă de la primele ore ale dimineții, tinerii se adună în păduri sau în locuri pitorești, îmbrăcați în straie tradiționale, pregătiți să sărbătorească venirea primăverii. Culegerea primelor flori ale sezonului devine un ritual încărcat de semnificații, iar fiecare floare adunată este privită ca un simbol al prospețimii și frumuseții naturii care renaște.

Tradiții vechi de Dragobete

Dragobetele este însoțit de numeroase tradiții și obiceiuri magice, care au fost păstrate cu sfințenie de-a lungul secolelor.

Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri este cel al sărutului, considerat simbol al logodnei și al promisiunii unei iubiri veșnice. Tinerii se adună în jurul focului sau în locuri pitorești, își leagă destinele și promit să se iubească și să se respecte pe viață.

De asemenea, culesul zăpezii este un alt obicei practicat în această zi. Se spune că zăpada care a rezistat până în ziua de Dragobete poartă puteri magice, iar apa rezultată din topirea ei este considerată purificatoare și aducătoare de noroc.

Fetele se clătesc cu această apă pentru a deveni mai frumoase și mai atrăgătoare în ochii celorlalți.

/www/cdn.knd.ro/media/521/2862/1732/20382133/1/love-story-3060241-1920.jpg

Superstiții de Dragobete

Dragobetele este însoțit de numeroase superstiții și credințe populare care au fost transmise din generație în generație. Se spune că cei care nu sărbătoresc această zi riscă să nu aibă noroc în dragoste în anul următor, iar plânsul este interzis, deoarece se crede că atrage necazurile în viața celui care plânge.

De asemenea, se practică obiceiul oferirii de dulciuri între fete și băieți, pentru a atrage iubirea și norocul în viața lor.

Citește și: Februarie 2024- cea mai scurtă lună din an. Zece lucruri neștiute despre Făurar și despre anul bisect

Dragobetele este o sărbătoare a iubirii și a înnoirii, care aduce bucurie și entuziasm în inimile oamenilor. Este o ocazie minunată de a celebra tradițiile și obiceiurile străvechi ale poporului român și de a împărtăși dragostea și căldura în comunitatea noastră. Prin această sărbătoare, ne reamintim de frumusețea și bogăția tradițiilor noastre și ne încurajăm să păstrăm vie această moștenire pentru generațiile viitoare.