DUMINICA FLORIILOR, cea mai importanta sarbatoare ce vesteste Pastele

In Ierusalim, Isus a fost aclamat de locuitorii orasului si intampinat cu frunze de palmier, si fiind totodata sarbatoarea celor care poarta nume de flori. In duminica a sasea din postul Pastelui, cunoscuta in popor si ca Duminica Floriilor, Biserica Ortodoxa sarbatoreste intrarea triumfala a lui Iisus Hristos in Ierusalim.

Floriile deschid saptamana cea mai importanta pentru pregatirile de Paste, asa-numita Saptamana Mare, de dupa cele 40 de zile de post.

De Florii se mananca peste, fiind a doua dezlegare din postul Pastelui, dupa cea din ziua Bunei Vestiri.

Duminica Floriilor este precedata de Sambata lui Lazar. In aceasta zi, Iisus Hrisos isi arata din nou minunile, inviindu-l pe Lazar, la patru zile de la moarte. Invierea lui Lazar este simbolul invierii viitoare a neamului omenesc. Dupa aceasta minune, multimile stranse la portile cetatii l-au intampinat cu flori si l-au aclamat pe Mantuitor, la intrarea in Ierusalim.

Sambata din ajunul Floriilor este cunoscuta si ca Mosii de Florii, cand se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate. Ortodocsii sarbatoresc ziua de Florii ca pe una de bucurie, dar cu intelegerea faptului ca zilele ce urmeaza, din Saptamana Mare, sunt unele ale tristetii.

Intrarea lui Iisus in Ierusalim este relatata de toti cei patru evanghelisti, Ioan, Luca Matei si Marcu. In Noul Testament se scrie ca apostolii au intins hainele lor pe un asin, iar pe ele s-a asezat Mantuitorul.

Acest gest a fost interpretat ca fiind marturisirea faptului ca invatatura apostolilor va aduce la ascultare toate neamurile de pe pamant. Hainele Sfintilor Apostoli simbolizeaza, astfel, noua haina pe care o imbraca oamenii, haina Sfantului Botez.

In seara din ajunul Floriilor se organizeaza un pelerinaj sau o procesiune, care porneste de la o biserica si se sfarseste la o alta, in amintirea iesirii oamenilor in intampinarea Domnului, pe drumul sau spre Ierusalim.

Pelerinajul are si rolul binecuvantarii orasului.

Citește și: Durere in partea dreapta a corpului – cauze si remedii

Duminica Floriilor este si prilej de a-i sarbatori pe cei care poarta nume de flori, cum ar fi Florin, Viorel, Viorica, Brandusa, Lacramioara ori Margareta. Potrivit Mediafax, in acest an, Floriile, ca si Pastele, sunt sarbatorite in aceeasi zi de ortodocsi si de catolici.

De Florii, atentia comunitatii traditionale era indreptata, pe langa sarbatoarea religioasa, catre renasterea vegetatiei. De fapt, denumirea populara a sarbatorii vine de la zeita romana a florilor, Flora, peste care crestinii au suprapus sarbatoarea intrarii Domnului in Ierusalim.

Astfel, pe langa sarbatoarea crestina a intrarii Mantuitorului in Ierusalim, au aparut si nenumarate obiceiuri si traditii, atat in mediul rural, cat si in cel urban, cele mai multe de sorginte pagana.

De exemplu, de Florii se obisnuieste sa se faca "de ursita", astfel ca fetele aflau, prin diverse procedee, daca se vor casatori sau nu in acel an. Tot de Florii, martisorul purtat pana in aceasta zi se pune pe ramurile unui pom inflorit sau pe un maces, iar zestrea se scoate din casa, pentru aerisire.

Inaintea sarbatorii, fetele nemaritate din Banat si Transilvania obisnuiesc sa puna o oglinda si o camasa curata sub un par altoit. Dupa rasaritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite in farmece pentru noroc in dragoste si sanatate.

De asemenea, la miezul noptii, se fierbe busuioc in apa, iar dimineata fetele se spala pe cap cu aceasta fiertura, ca sa le creasca parul frumos si stralucitor. Ce ramane se toarna la radacina unui par, in speranta ca baietii se vor uita dupa ele ca dupa un copac inflorit. In popor se mai spune ca cine indrazneste sa se spele pe cap in ziua de Florii fara apa descantata si sfintita risca sa albeasca.