Sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci a fost instituita de catre Biserica in urma a doua evenimente: aflarea Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul Iisus Hristos si inaltarea ei solemna in vazul poporului, la 14 septembrie 335.
Cel de-al doilea eveniment este aducerea Crucii de la persi in anul 629, in timpul imparatului bizantin Heraclius. Acesta a depus-o cu mare cinste in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim, dupa ce patriarhul Zaharia a inaltat-o in vazul credinciosilor, la 14 septembrie 630.
Sfantul Mare imparat Constantin cel Mare (306-337) traia cu dorinta de a afla Crucea pe care fusese rastignit Mantuitorul si a trimis-o la Ierusalim pe mama sa, imparateasa Elena.
In decursul timpului insa, peste locul unde se spunea ca se afla ingropata Crucea, fusese construit un templu pagan. Dupa daramarea acestuia si saparea in adancime, au fost gasite trei cruci, iar alaturi de ele o inscriptie pe care scria “Iisus nazarineanul, regele iudeilor”.
Si o femeie bolnava de moarte, mergand la ea patriarhul cu imparateasa si aducand crucile, peste care a fost pusa crucea Domnului, indata s-a sculat sanatoasa.
Inaltarea Sfintei Cruci: Traditii si obiceiuri
In popor, aceasta sarbatoare se mai numeste si Ziua Crucii si este considerata data ce vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei. Conform traditiei populare, de ziua Crucii se inchide pamantul, care ia cu sine insectele, reptilele si plantele ce au fost lasate la lumina in primavara.
“In lumea satelor inca se mai crede ca, in aceasta zi, serpii, inainte de a se retrage in ascunzisuri, se strang mai multi la un loc, se incolacesc si produc o piatra nestemata, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor”, spun specialistii in etnografie si folclor din cadrul Muzeului Dunarii de Jos Calarasi.
Tot in aceasta zi, preotul sfinteste via si butoaiele de vin, pentru ca si in viitor gospodarul sa se bucure de o recolta bogata. Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culesi astazi.
Ei trebuie pastrati ca ofranda pentru pasarile cerului si de aceea se numesc, in limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. in serile culesului, podgorenii fac focuri din vita uscata, in jurul carora petrec cu mancare, bautura si muzica.
Pe 14 septembrie, la biserica se sfintesc busuiocul, menta, maghiranul si cimbru, considerate plante magice. Acestea ii apara pe credinciosi de diverse boli, dar vegheaza si asupra pasarilor si animalelor din ograda.
Monedele sfintite in aceasta zi, pastrate in portofel, alaturi de o cruciulita aduc belsug si spor in munca.
De asemenea, se spune ca nu este bine sa se manance usturoi, nuci, prune si pestele.
Este recomandat sa se tina post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului si a trupului.Nu este voie, in ziua Inaltarii Sfintei Cruci, sa se lucreze, pentru a nu atrage primejdiile.
