Asa ca localnicii si-au inhamat caii, au urcat in carute si au plecat la cules. In fiecare an, la inceputul primaverii, localnicii din satul Odaia Manolache merg in padurea din apropiere, la cules de urzici. Se urca in carute si pornesc la drum. Si pentru ca au de mers o jumatate de ora, oamenii incep sa cante, asa timpul trece mai usor.
Odata ajunsi in padure, localnicii incep sa culeaga urzici.„Tare frumoase sunt! Sunt numai bune de gatit!”, spun oamenii. Dar nu orice e verde si inteapa e bun de pus pe masa! Nu toate urzicile sunt bune: „Cele mari, nu. Sunt prea mari, batrane, le spunem noi, si dupa aceea fierb greu”.
Gospodinele stiu ca fiecare planta are un secret, asa si urzicile. Cu cat sunt mai mici cu atat sunt mai fragede, dar si mai „aprige” la cules.
Citește și: Informatii despre pulsul normal in functie de varsta
Dupa mai bine de doua ore de cules, localnicii si-au umplut sacosele cu urzici. Cei mai harnici au adunat si pentru rude.Cu sacosele pline, culegatorii de urzici se intorc fericiti in sat.