Dacă după criza economică din 2008-2009, economia subterană a României a crescut semnificativ în ultimii trei ani.
Economia subterană a României a ajuns la 29%
În ultimii 20 de ani, economia subterană a României s-a situat între 25% și 35% din PIB, principala sursă care o alimentează fiind munca la “negru”.
Potrivit celor mai recente studii, nivelul economiei subterane din România a scăzut semnificativ în perioada 2003-2019.
Citește și: FMI spune că lumea nu se îndreaptă spre o recesiune în 2023!
Dacă în anul 2003, economia subterană din România se ridica la 33,6% din PIB, în anul 2019 aceasta coborâse la 26,9%. În 2020, economia informală a crescut la 29,3%, scăzând marginal un an mai târziu. Pentru 2022, Friedrich Schneider, unul dintre cei mai importanți cercetători ai acestui fenomen, estimează că nivelul economiei informale se va menține puțin peste 29% din PIB.
Conform studiului efectuat: ”Principalii factori din spatele acestei creșteri începând cu 2020 sunt considerați a fi indicatorii macroeconomici, cum ar fi nivelul șomajului și PIB-ul pe cap de locuitor. Se estimează că cheltuielile publice uriașe pentru infrastructură, subvenții acordate întreprinderilor și transferuri speciale către persoane fizice, care au condus la o creștere considerabilă a PIB-ului, combinate cu o scădere a șomajului, vor contribui la reducerea dimensiunii economiei subterane în majoritatea țărilor europene și OCDE în anii următori”.
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12
Autorii studiului au precizat că: ”Este de o importanță capitală să înțelegem că crearea de valoare suplimentară pentru economia oficială poate fi realizată în primul rând prin formalizarea economiei subterane.
Care este evoluția celorlalte state din zona UE?
Potrivit avocatnet.ro, dacă în Germania, Austria și Danemarca, povara fiscală (directă și indirectă) este principala cauză a economiei subterane, în România, Italia și Grecia, factorii determinanți sunt nivelul ridicat al muncii independente, șomajul și atitudinea față de taxe, precum și impozitele indirecte.
Citește și: Prognoza economică pentru România si Europa 2023
Care sunt sursele economiei subterane din România?
Autorii studiului au ajuns la concluzia că principalele chei în dezvoltarea economiei subterane a României sunt rata muncii independente, rata șomajului, rata angajării cu jumătate de normă și, respectiv, eficiența guvernului.
De asemenea, aceștia precizează că din perspectiva antreprenorilor români, lipsa de încredere în funcționarii publici, calitatea proastă a legislației de business, politica fiscală, precum și sprijinul guvernamental pentru antreprenori, alături de contribuții sociale relativ mari, corupție, instabilitate politică, cote de impozitare relativ ridicate și incertitudinea cu privire la politicile de reglementare, toate au contribuit la creșterea economiei din umbră.
Creșterea PIB-ului nu este un factor principal când vine vorba de economia subterană nici în România, dar nici în UE în general, datorită creșterii inegalității veniturilor, mai notează autorii studiului. Pentru România, creșterea PIB-ului explică doar puțin peste 1% din economia subterană.
Guvernul României a anunțat mai multe „pachete” de politici economice în 2021 și pentru a atenua dificultățile cauzate de pandemia de coronavirus, iar aceste măsuri, deși sunt temporare ar putea ajuta la reducerea dimensiunii economiei subterane în mod indirect, notează autorii.