Încălzirea oceanelor ar putea provoca o creștere bruscă a temperaturilor și ar putea afecta totul, de la agricultură până la creșterea economică. Planeta se îndreaptă spre un nou El Niño, iar fenomenul din Oceanul Pacific riscă să provoace inundații în unele părți ale lumii, secetă în altele, în timp ce se doboară recorduri de temperatură la nivel global, afectând producția de alimente și putând provoca costuri economice de mii de miliarde de dolari.
Săptămâna trecută, Asociația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) a anunțat că un El Niño este în curs de desfășurare- marcând momentul în care temperaturile din estul Oceanului Pacific, în apropiere de ecuator, sunt cu cel puțin 0,5 grade Celsius peste medie pentru cinci perioade de trei luni suprapuse. Acesta înlocuiește faza mai rece La Niña. Iată o privire asupra câtorva dintre principalele efecte.
Pericolul
El Niño este legat de inundații, cicloane, secetă și incendii, deși efectele sale variază foarte mult în funcție de zona geografică. De asemenea, este posibil să doboare recordurile de căldură. Organizația Meteorologică Mondială a avertizat săptămâna trecută că există două treimi din șanse ca temperaturile medii anuale la nivel global să crească cu peste 1,5 grade peste nivelurile preindustriale cel puțin o dată între 2023 și 2027.
Pentru Carlo Buontempo, care conduce Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, acest lucru este alarmant, având în vedere că "ultimii opt ani au fost cei mai călduroși din istorie, în ciuda influenței de răcire a La Niña din ultimii trei".Regiunile din apropierea Oceanului Pacific, cum ar fi coasta de vest a Americilor, Japonia, Australia și Noua Zeelandă, sunt susceptibile de a suporta cea mai mare parte a impactului.
Ultimul El Nińo, între 2014 și 2016, a fost marcat de uragane violente în Pacificul de Nord, de o penurie de apă în Caraibe și de secetă în Etiopia.
În Australia, ultima fază caldă a coincis cu o vară marcată de temperaturi caniculare și incendii devastatoare de tufișuri care au ars peste 800.000 de hectare de pădure.
În țările din America de Sud, cum ar fi Peru, unde fenomenul a fost descoperit pentru prima dată de pescari în urmă cu peste un secol, acesta contribuie în general la inundații puternice și la eroziunea coastelor; între timp, India ar
El Niño diminuează de obicei riscul de uragane în Oceanul Atlantic, a declarat Robert Leamon, cercetător asociat la Universitatea Maryland din Baltimore, dar a recunoscut că condițiile anormale din acest an ar putea contracara un astfel de efect.
"Oceanul Atlantic este neobișnuit de cald în acest an, iar apele mai calde tind să favorizeze un sezon de uragane mai puternic", a spus el.
În ceea ce privește Europa, distanța sa față de Oceanul Pacific o va proteja probabil de cele mai nefaste consecințe ale El Niño, chiar dacă experții spun că nu va scăpa de schimbarea tiparelor climatice, mai ales dacă El Niño din acest an se va dovedi deosebit de puternic.
"Până acum, semnalul în Europa a fost destul de slab, dar este prea devreme pentru a exclude efecte mai puternice", a declarat Buontempo.
În general, o creștere a temperaturilor globale face ca iernile din sudul Europei să fie mai umede, în timp ce nordul Europei devine mai rece și mai uscat.
Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?
Impactul economic
El Niño ar putea fi mult mai costisitor decât s-a estimat anterior, potrivit unui nou studiu realizat de oamenii de știință de la Dartmouth, Christopher Callahan și Justin Mankin.
Aceștia susțin că El Niño costă economia globală în medie 3,4 trilioane de dolari; faza caldă din perioada 1997-1998 a costat 5,7 trilioane de dolari. Potrivit documentului, actualul El Niño ar putea provoca o lovitură de 3 trilioane de dolari dacă este unul mare; impactul economic ar putea dura până la 14 ani.
"Putem spune cu certitudine că societățile și economiile absolut nu primesc o lovitură și își revin", a declarat Callahan.
Este probabil ca țările cele mai afectate să se confrunte cu perturbări grave ale culturilor și animalelor, ceea ce va accentua riscul de penurie alimentară.
El Niño reprezintă, de asemenea, o amenințare pentru stocurile de pește de pe coasta Pacificului, deoarece perturbă un fenomen numit "upwelling", responsabil pentru aducerea la suprafață a nutrienților vitali din adâncuri. Se așteaptă ca acest lucru să lase milioane de oameni fără principala lor sursă de proteine.
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a avertizat că insecuritatea alimentară va fi mai acută în Africa de Sud, America Centrală, Caraibe și în unele părți ale Asiei, unde "sezoanele cheie de recoltă se încadrează în tiparele meteorologice tipice ale fenomenului El Niño, cu condiții mai uscate".
O creștere a evenimentelor extreme ar putea afecta producția mondială de cereale, a adăugat agenția ONU, menționând că Australia, Brazilia și Africa de Sud, toate țări mari exportatoare, vor avea parte de mai puține precipitații, în timp ce Argentina, Turcia și SUA ar putea avea parte de inundații violente.
La această îngrijorare se adaugă un studiu realizat în 2021 de Amir Jina, de la Harris Public Policy, care a constatat că El Niño crește semnificativ malnutriția infantilă în regiunile tropicale.
Citește și: Ce sunt El Niño și La Niña și cum se schimbă vremea?
Citește și: A început faza meteo de încălzire a planetei El Nino!
Citește și: Prețurile europene la gaze cresc din nou! Se inrautateste criza sau?
