În mesajul publicat pe Facebook, Elena Udrea a venit și cu o pledoarie a președintelui CCR Valer Dorneanu care, într-o alocuțiune ținută pe 10 mai 2022, cu ocazia aniversării a 30 de ani de activitate ai CCR, a declarat că nu este posibil ca o decizie a CJUE să ducă la neaplicarea unor decizii obligatorii ale CCR, având în vedere că acestea din urmă sunt date în apărarea și temeiul Constituției României, potrivit România TV.
Elena Udrea a explicat, într-un mesaj transmis pe Facebook, de ce crede că a fost arestată și judecată ilegal
„Sunt 46 de zile de când sunt arestata ilegal, ca urmare a unei halucinante decizii a ICCJ, prin care mi s-a respins contestația în anulare doar MIE dintre toate dosarele similare (Sova, Pop, Nita, Valcov, Bica, etc), și mi s-a refuzat doar mie dreptul de a fi rejudecată legal în dosarul Gala Bute.
Din motive inexplicabile juridic, 4 din 5 judecători au decis în cazul meu să încalce decizia CCR, care stă la baza tuturor acestor contestații, și să se contrazică cu ceea ce ei înșiși au spus în celelalte cazuri, care toate sunt acum in rejudecare, iar cei implicați sunt toți, evident, în libertate. Și dacă ar vrea să își justifice schimbarea de macaz prin aplicarea deciziei CJUE din 21.12.2021, tot nu ar putea, deoarece aceasta prevede că judecătorii pot să nu țină cont de deciziile CCR, dacă «există un risc sistemic de impunitate (nepedepsire) prin prescripție».
Citeste si: Elena Udrea nu va fi adusă în România! Decizia instanței din Sofia a fost amânată din nou
Trec peste toate argumentele constituționale prezentate de specialiști, de ce această decizie nu poate fi aplicată, și mă rezum la analiza raportată la cazul meu.
Evident că nu putem vorbi de risc sistemic de impunitate, când este în discuție un singur dosar în care decizia CCR mai putea fi aplicată în România in dosarul Gala Bute. Sistemic inseamna categorii intregi de persoane sau fapte, iar despre prescriptie nu poate fi vorba ea intervenind pentru fapte de care sunt acuzata, peste cel putin 4 ani. Cum au luat acesti judecatori o decizie atat de ilegala? Ramane sa aflam ce s-a intamplat de fapt pe 7 aprilie.
In concluzie, am fost condamnata ilegal la fond pentru ca:
Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul
a) completul de 3 judecatori era nespecializat.
b) din complet a facut parte Florentina Dragomir, care NU indeplinea conditiile legale pentru a fi judecator, sigur… in Romania nu conteaza daca un judecator nu a depus juramantul de credinta, in schimb in Grecia si Italia hotararile date de F. Dragomir au fost considerate ilegale, iar cei din Bulgaria au cerut detalii despre aceasta judecatoare la termenul trecut din Sofia.
c) am fost condamnata in apel de un complet de 5 judecatori nelegal constituit. CCR a constatat prin decizia 685/2018 ca cel putin unul dintre judecatori, Presedintele Completului, a fost numit cu incalcarea grava a legii, adica pus cu mana si nu tras aleatoriu la sorti. Cum acesta era si Presedintele Sectiei Penale, adica seful celorlalti 4, este evident ca ceea ce decidea el, asa ramanea, iar el “zicea” ce era scris in plicurile galbene care ajungeau la Inalta Curte.
d) mi s-a respins in mod halucinant contestatia in anulare, luandu-mi-se dreptul de a fi rejudecata legal. Nu exista niciun text referitor la speta mea, din legi speciale, din codul penal, codul de procedura penala, decizii CCR, decizii CJUE, CEDO, care sa nu fi fost incalcate. Daca asta se intampla in cel mai vizibil si cunoscut dosar din Romania “Gala Bute”, ce o fi in celelalte? Ce se intampla cu Justitia din Romania? Specialistii in drept, procurorii si judecatorii de buna credinta, avocatii si profesionistii adevarati din conducerea Ministerului Justitiei, CSM, ICCJ, sunt multumiti si linistiti cu situatia asta?”, a transmis Elena Udrea pe Facebook.
„Si daca tot am amintit de unele aspecte din viata Curtii atat de intens mediatizate, trebuie sa ne referim si la faptul ca, tot la nivel media, s-a creat impresia unei adevarate sincope in relatia CCR-CJUE, plecand de la faptul ca prin doua hotarari recente ale CJUE, analizandu-se raportul dintre dreptul national si dreptul european prin prisma suprematiei dreptului european, Curtea de la Luxembourg s-a pronuntat in sensul prevalentei absolute a dreptului european, inclusiv asupra Constitutiei Romaniei, mentionandu-se expres ca deciziile CCR nu trebuie respectate de instantele judecatoresti daca sunt afectate interesele financiare ale UE.
Or, din punctul nostru de vedere, plecand de la recunoasterea obligatiilor Romaniei, ca stat membru UE, rezultate din Tratatele UE si dreptul Uniunii, o hotarare a CJUE, care apara Tratatele constitutive si dreptul european, nu poate sa ajunga la negarea obligativitatii deciziilor CCR, care sunt date, la randul lor, in apararea si in temeiul Constitutiei, prin care se garanteaza suprematia acesteia si care trebuie respectate in virtutea prevederilor art. 4 alin. (2) din Tratatul privind Uniunea Europeana, care se refera la respectarea de catre Uniune a egalitatii statelor membre in raport cu tratatele, precum si a identitatii lor nationale. Aceasta concluzie este aparata si de curti constitutionale de prestigiu (Franta, Italia, Portugalia, Germania, Spania, Ungaria ‒ patru dintre fiind reprezentate la evenimentul nostru de astazi). Eventualele divergente se rezolva amiabil, prin dialog. Acest dialog insa nu se poate rezuma doar la formarea unor intrebari preliminare, pentru ca, in acest caz, CJUE dispune definitiv, si nu poate fi, asadar, o forma de dialog judiciar intre egali”, a scris Valer Dorneanu în articolul ataşat de Elena Udrea în mesajul său de pe Facebook.
