În ciuda avantajelor sale, energia geotermală a fost utilizată în mod limitat în comparație cu combustibilii fosili. Aflați cum câștigă teren această sursă regenerabilă și ce beneficii oferă.
La aproximativ 6.000 de grade Celsius (11.000 de grade Fahrenheit), miezul Pământului este la fel de fierbinte ca soarele. Deși nu este comparabil, chiar și la 2.000-5.000 de metri (6.500-16.000 de picioare) sub suprafața planetei, temperatura poate fi de 60-200 de grade Celsius, în timp ce, în regiunile vulcanice, chiar și la suprafață poate ajunge la 400 de grade.
Asta înseamnă o mulțime de energie potențială bazată pe căldură. Strămoșii noștri nu erau străini de puterea energiei geotermale, așa cum este cunoscută. În primul secol d.Hr., romanii care locuiau în orașele din vestul Germaniei, cunoscute astăzi sub numele de Aachen și Wiesbaden, își încălzeau casele și băile termale cu apă fierbinte de izvor. În Noua Zeelandă, poporul Maori își gătea mâncarea folosind căldura Pământului, iar în 1904, energia geotermală a fost folosită pentru a genera electricitate în Larderello, în centrul Italiei.
Zonele vulcanice transformă energia geotermală în electricitate
În prezent, aproximativ 400 de centrale electrice din 30 de țări generează electricitate cu ajutorul aburului generat sub suprafața pământului, producând o capacitate totală de 16 gigawați (GW).
Această metodă de generare a energiei electrice este deosebit de importantă în regiunile vulcanice situate de-a lungul inelului de foc al Pacificului, inclusiv în Statele Unite, Mexic, El Salvador, Islanda, Turcia, Kenya, Indonezia, Filipine și Noua Zeelandă.
Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta
Căldura provenită din energia geotermală de adâncime este disponibilă pretutindeni
În întreaga lume, energia geotermală este utilizată în principal pentru încălzirea piscinelor, a clădirilor, a serelor și pentru sistemele de încălzire urbană. Apa de până la 200 de grade C este pompată din puțuri de foraj de până la 5.000 de metri adâncime. Căldura este apoi extrasă, iar apa răcită este pompată înapoi printr-un al doilea foraj.
Această metodă de captare a căldurii este fezabilă la nivel mondial, ieftină și din ce în ce mai populară în țările care nu au activitate vulcanică.
Până în prezent, China (14 GW), Turcia (3 GW), Islanda (2 GW) și Japonia (2 GW) sunt lideri în dezvoltarea energiei geotermale de adâncime, încălzind tot mai multe cartiere urbane și sere. În Germania, orașul München se bucură de încălzire geotermală ieftină și și-a propus să utilizeze această tehnologie pentru a face din acest sector un sector neutru din punct de vedere climatic până în 2035.
De asemenea, guvernul german are în vedere dezvoltarea în continuare a energiei geotermale de adâncime pentru a crea o sursă de căldură neutră din punct de vedere climatic la nivel național până în 2045. Conform studiilor, energia geotermală de adâncime ar putea genera anual aproximativ 300 terawați-oră de căldură de la o capacitate instalată de 70 GW- mai mult de jumătate din cererea viitoare de căldură a tuturor clădirilor.
Utilizarea pompelor de căldură pentru a extrage căldura de la suprafața pământului
Cu toate acestea, din ce în ce mai mult, energia geotermală este, de asemenea, exploatată din surse apropiate de suprafața pământului cu ajutorul pompelor de căldură. În puțuri forate la o adâncime de doar 50 până la 400 de metri, un sistem de conducte închise transportă apa de la suprafață în subteran și apoi înapoi, încălzind-o cu 10 până la 20 de grade C. O pompă de căldură folosește apoi această energie pentru a produce apă la o temperatură de 30 până la 70 de grade C, care este apoi folosită pentru a încălzi clădirile. Cercetătorii consideră că utilizarea acestei energii geotermale de mică adâncime în Germania oferă un potențial de încălzire similar cu cel al energiei geotermale de adâncime. În Germania, doar aceste două tehnologii ar putea satisface întreaga cerere viitoare de încălzire a clădirilor.
Cât costă căldura din energia geotermală de adâncime?
Conform analizei efectuate de șase institute de cercetare germane, producerea de căldură cu energie geotermală de adâncime costă mai puțin de trei eurocenți pe kilowatt oră (kWh).
Înainte de atacul Rusiei asupra Ucrainei, gazele naturale puteau genera căldură chiar mai ieftin decât atât pentru multe companii municipale din Europa. Acest lucru făcea neatractivă investiția în construcția de centrale de energie geotermală de adâncime. De la invazia Rusiei, însă, creșterile bruște ale prețurilor la gaz au dus acest cost la peste 12 cenți pe kWh, schimbând astfel calculele. Companiile de utilități municipale manifestă acum un mare interes față de energia geotermală de adâncime pentru aprovizionarea cu căldură.
Poate energia geotermală să satisfacă complet cererea de căldură?
Nu. Cererea de încălzire a clădirilor din întreaga lume poate fi satisfăcută de potențialul aproape nelimitat al energiei geotermale de adâncime și al energiei geotermale de aproape de suprafață.
Dar aplicațiile industriale necesită uneori temperaturi de peste 200 de grade, care, cu tehnologiile actuale, sunt în general imposibil de atins cu energia geotermală. Pentru astfel de temperaturi ridicate, încălzirea cu energie electrică, biogaz, biomasă și hidrogen verde reprezintă alternative ecologice.
Citește și: Micul Maroc se ridică deasupra așteptărilor în energiile regenerabile
Citește și: Poate Africa să se fie centrul pentru energie regenerabila in viitor?
Citește și: Războiul lui Putin accelerează indepartarea UE de combustibili toxici!
