Prin OUG nr. 132/2020 privind măsurile de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, s-a reglementat posibilitatea angajatorilor din România de a dispune măsura reducerii timpului de lucru de la 50% până la cel mult 80% prin programul KURZARBEIT 2022.
Ce este programul KURZARBEIT 2022
Kurzarbeit, programul de muncă flexibilă (sau de muncă redusă), aplicat în Germania, a fost aprobat și în România prin OUG 132/2020.
Programul Kurzarbeit 2022 oferă angajatorilor a căror activitate a fost afectată de pandemia de COVID-19 posibilitatea de a reduce timpul de lucru al angajaților, astfel încât să nu fie nevoiți să recurgă la concedieri, fără a le afecta veniturile.
„Kurzarbeit” înseamnă „muncă redusă” şi flexibilă şi este un model pe care îl aplică cu succes economia Germaniei, pentru a evita concedierile, ca soluţie de depăşire a actualei crize.
Munca cu timp redus presupune un parteneriat între angajatori, stat şi salariaţi, cu avantaje pentru toate părţile implicate: salariaţii îşi păstrează contractele de muncă şi pot lucra cu timp redus, angajatorii beneficiază de munca salariaţilor, însă doar în măsura în care aceasta este necesară, iar statul contribuie în multe cazuri cu o sumă care este mai mică decât ajutorul de şomaj pe care l-ar suporta în
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
În afară de asta, acest concept ar ajuta mai ales firmele mici şi mijlocii să iasă cu bine din această criză. Mai precis, angajaţii lucrează pe o anumită perioadă de timp mai puţin sau chiar deloc. Angajatorul, împreună cu angajatul, decide procentul cu care scade timpul de lucru, iar angajatul primeşte proporţional salariul care ar trebui scutit de taxe şi statul preia parţial diferenţa până la salariul întreg.
Condițiile în care poate fi aplicat programul KURZARBEIT
Pentru reducerea timpului de lucru în cadrul programului KURZARBEIT sunt necesare următoarele condiții:
- firma poate aplica o reducere a timpului de muncă de cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul cu salariatul;
- măsura afectează cel puțin 10% din numărul de salariați ai unității;
- reducerea activității este justificată de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii Kurzarbeit sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia cu cel puțin 10% față de luna similară din anul anterior sau faţă de media lunară a cifrei de afaceri din anul anterior declarării stării de urgenţă/alertă/asediu, respectiv 2019;
- firma emite, cu măcar cinci zile înainte să producă efecte, o decizie de reducere a timpului de muncă;
Angajatorii care nu pot aplica măsura reducerii timpului de lucru prin programul KURZARBEIT
– instituții publice, astfel cum sunt acestea definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;
– angajatorii care se afla în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activitățile suspendate sau restricționate, potrivit legii;
– angajatorii care sunt înregistrați în jurisdicții necooperante în scopuri fiscale
Când se încheie programul KURZARBEIT 2022
Sprijinul financiar pentru angajatorii care, în ideea de a păstra angajații și de a nu face reduceri de personal din cauza scăderii cifrei de afaceri, reduc norma de muncă a acestora- mecanismul de decontări Kurzarbeit- e reglementat să se aplice trei luni după terminarea stării de alertă.
România a ieșit oficial din stare de alertă începând cu data de 9 martie, aplicarea programului KURZARBEIT se încheie pe 9 iunie.
Surse: avocat.net, legislatiamuncii.manager.ro