La începutul anului 2023, România a fost martora unei schimbări semnificative în peisajul salarial, odată cu majorarea salariului minim brut de la 2.550 de lei la 3.000 de lei, reflectând o creștere de 17,6%. Această modificare a avut un impact direct asupra salariului minim net, care a înregistrat o creștere impresionantă de 22,2%, trecând de la 1.524 de lei la 1.863 de lei. Cu beneficii pentru aproximativ 2,2 milioane de salariați, această schimbare a venit cu implicații semnificative asupra economiei și pieței muncii din țară.
Cum a evoluat salariul minim în 2022
Pentru a înțelege mai bine această schimbare, privim în trecut. La începutul anului 2022, salariul minim brut a cunoscut o creștere de 10%, atingând 1.524 de lei. În sectorul construcțiilor, majorarea a fost și mai pronunțată, trecând de la 3.000 de lei la 4.000 de lei. Această măsură a adus beneficii pentru cei implicați în acest sector, dar și provocări pentru angajatori, care au trebuit să se adapteze la aceste schimbări.
Impactul majorării în diverse sectoare
Majorarea salariului minim nu a fost uniformă în toate sectoarele economiei. Sectoarele cu specific, cum ar fi construcțiile și agroalimentarul, au fost afectate diferit. Potrivit Ordonanței de Urgență 168/2022, salariul minim brut în construcții rămâne la 4.000 de lei, cu termen până în 2028, în timp ce în alte sectoare a avut loc o creștere semnificativă.
Aceste schimbări legislative au adus beneficii pentru salariații din construcții, dar și pentru cei cu studii superioare.
Salariul minim diferențiat, introdus în 2019, a adus o distincție între salariații cu studii superioare și ceilalți, asigurând un salariu minim mai ridicat pentru cei cu educație universitară.Reglementări anterioare și tendințe
Pentru a avea o imagine de ansamblu, să aruncăm o privire în trecut. În 2021, salariul minim brut a fost de 2.300 de lei, iar în 2020 a avut loc o majorare de la 2.080
de lei la 2.230 de lei. Aceste ajustări au avut un impact atât asupra angajaților, cât și asupra angajatorilor, care au fost nevoiți să-și adapteze bugetele pentru cheltuielile cu personalul.Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti
Citește și: Pe ce dată vor intra pensiile pe card în ianuarie 2024?
Implicații pentru angajatori și angajați
Majorarea salariului minim aduce cu sine o serie de responsabilități și provocări pentru angajatori. Nerespectarea noilor reglementări poate atrage sancțiuni substanțiale, inclusiv amenzi cuprinse între 300 și 2.000 de lei. În plus, stabilirea repetată a salariilor sub nivelul minim poate fi considerată infracțiune, cu consecințe penale.
O schimbare importantă este și obligația angajatorilor de a mări salariile angajaților cu o vechime de peste 24 de luni, care au fost încadrați la salariul minim. Această modificare, introdusă de articolul 164 din Codul Muncii, va începe să își producă efectele începând cu luna ianuarie 2024. Prin urmare, angajatorii vor avea obligația să renegocieze salariile angajaților pentru care termenul de 24 de luni expiră la începutul anului următor.
Impactul financiar în România
Majorarea salariului minim nu afectează doar angajații, ci și bugetele angajatorilor. Începând cu 1 octombrie 2023, contribuțiile la Bugetul de Stat au crescut semnificativ, cu 10,82%, de la 1.165 lei/lună/angajat la 1.291 lei/lună/angajat. Acest aspect impune o ajustare semnificativă a bugetelor companiilor, având consecințe în gestionarea resurselor financiare.
Evoluția salariului minim în România reflectă îngrijorări privind puterea de cumpărare a salariaților și impactul asupra economiei. Deși salariul minim brut a înregistrat creșteri anuale, inflația a redus adesea aceste câștiguri în termeni reali.
Citește și: Previziuni pentru 2024: Cum va evolua economia din România
Astfel, majorările salariale recente vin cu beneficii pentru angajați, dar și cu provocări pentru angajatori, care trebuie să găsească modalități eficiente de a gestiona costurile cu personalul. Este crucială o abordare echilibrată și cooperativă între actorii implicați pentru a asigura o creștere sustenabilă a nivelului de trai și o dezvoltare economică durabilă.
