Expunerea la lumina albastra, verde sau portocalie iti schimba GANDIREA! Ce efecte are asupra oamenilor
Expunerea la lumina albastra, verde sau portocalie are impact asupra modului de gandire al oamenilor, influentandu-l fie in bine, fie in rau, informeaza cotidianul francez Le Figaro.
Lumina serveste nu doar la a vedea clar. Esentiala pentru a face sa functioneze ceasul biologic al omului, pentru a-l ajuta sa nu dormiteze in timpul zilei si nici sa sufere de 'depresii de iarna', lumina este indispensabila si pentru executarea corecta a unei sarcini cognitive, precizeaza publicatia mentionata.
Insa creierul uman isi aminteste de asemenea de lumina pe care a primit-o inainte de a exercita o asemenea activitate. Acest lucru a fost demonstrat recent de Centre de Recherches du Cyclotron (CRC) de la Universitatea din Lieges (Belgia) si de Departamentul de cronobiologie din cadrul Institutului pentru celule stem si creier (Inserm), Lyon.
De mai multa vreme se cunoaste ca in ochiul uman sunt doua tipuri de celule care receptioneaza lumina: cu con si cu bastonase.
Melanopsina, identificata de vreo zece ani, este un alt tip de fotoprotector care transmite informatia luminoasa spre zone ale creierului care au in competenta sarcini non-vizuale. Cercetari realizate in laborator au aratat ca, la animale, absenta melanopsinei ar perturba functiile non-vizuale. 'La oameni, se stia ca melanopsina exista, insa nu se putea suspecta ca aceasta joaca un rol', explica Howard Cooper, cercetator la Inserm si unul dintre autorii studiului.
Or, melanopsina prezinta doua particularitati: ea raspunde intr-un mod foarte lent la expunerea la lumina si ia diferite forme, in functie de culoarea luminii la care este expusa.
Un numar de 16 voluntari au fost rugati sa execute o sarcina cognitiva simpla in timp ce erau expusi unei lumini-test. Inainte de aceasta, ei au fost supusi timp de 10 minute la o lumina albastra, verde sau portocalie, apoi cufundati in intuneric timp de 70 minute. In timp ce voluntarii realizau sarcinile cognitive cerute, cercetatorii monitorizau modul de functionare a creierului lor, datorita imageriei prin rezonanta magnetica functionala (IRMf).
Aceste imagini au aratat ca trei regiuni cerebrale, implicate in reglarea procesului de trezire si proceselor cognitive complexe, reactioneaza mai bine la lumina-test atunci cand particiantii au fost, in prealabil, expusi unei lumini portocalii. In acelasi timp, expunerea la o lumina albastra avea un efect invers. 'Aceasta arata ca melanopsina participa de o maniera predominanta la sarcinile cognitive non-vizuale', explica Howard Cooper.
Prin mai multe aspecte, melanopsina seamana cu fotopigmentii intalniti la nevertebrate si la plante.
'Prin urmare, oamenii au in ochi o masinarie identica celei care exista la nevertebrate si care participa la regularizarea procesului de cunoastere', explica oamenii de stiinta.
Colegul vostru de birou gandeste 'precum o meduza'? Oferiti-i un mic 'shoot de lumina oranj', conchide Le Figaro.
Lumina serveste nu doar la a vedea clar. Esentiala pentru a face sa functioneze ceasul biologic al omului, pentru a-l ajuta sa nu dormiteze in timpul zilei si nici sa sufere de 'depresii de iarna', lumina este indispensabila si pentru executarea corecta a unei sarcini cognitive, precizeaza publicatia mentionata.
Insa creierul uman isi aminteste de asemenea de lumina pe care a primit-o inainte de a exercita o asemenea activitate. Acest lucru a fost demonstrat recent de Centre de Recherches du Cyclotron (CRC) de la Universitatea din Lieges (Belgia) si de Departamentul de cronobiologie din cadrul Institutului pentru celule stem si creier (Inserm), Lyon.
De mai multa vreme se cunoaste ca in ochiul uman sunt doua tipuri de celule care receptioneaza lumina: cu con si cu bastonase. Melanopsina, identificata de vreo zece ani, este un alt tip de fotoprotector care transmite informatia luminoasa spre zone ale creierului care au in competenta sarcini non-vizuale. Cercetari realizate in laborator au aratat ca, la animale, absenta melanopsinei ar perturba functiile non-vizuale. 'La oameni, se stia ca melanopsina exista, insa nu se putea suspecta ca aceasta joaca un rol', explica Howard Cooper, cercetator la Inserm si unul dintre autorii studiului.
Or, melanopsina prezinta doua particularitati: ea raspunde intr-un mod foarte lent la expunerea la lumina si ia diferite forme, in functie de culoarea luminii la care este expusa.
Un numar de 16 voluntari au fost rugati sa execute o sarcina cognitiva simpla in timp ce erau expusi unei lumini-test. Inainte de aceasta, ei au fost supusi timp de 10 minute la o lumina albastra, verde sau portocalie, apoi cufundati in intuneric timp de 70 minute. In timp ce voluntarii realizau sarcinile cognitive cerute, cercetatorii monitorizau modul de functionare a creierului lor, datorita imageriei prin rezonanta magnetica functionala (IRMf).
Aceste imagini au aratat ca trei regiuni cerebrale, implicate in reglarea procesului de trezire si proceselor cognitive complexe, reactioneaza mai bine la lumina-test atunci cand particiantii au fost, in prealabil, expusi unei lumini portocalii. In acelasi timp, expunerea la o lumina albastra avea un efect invers. 'Aceasta arata ca melanopsina participa de o maniera predominanta la sarcinile cognitive non-vizuale', explica Howard Cooper.
Prin mai multe aspecte, melanopsina seamana cu fotopigmentii intalniti la nevertebrate si la plante. 'Prin urmare, oamenii au in ochi o masinarie identica celei care exista la nevertebrate si care participa la regularizarea procesului de cunoastere', explica oamenii de stiinta.
Colegul vostru de birou gandeste 'precum o meduza'? Oferiti-i un mic 'shoot de lumina oranj', conchide Le Figaro.
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
