Florentina Opris face un gest crestinesc, de Pasti:"Am simtit ca asa

Florentina Opris a avut mereu credinta in suflet si este stiut faptul ca vedeta este o buna crestina. Iubitoare de oameni si dornica sa isi mantuiasca sufletul, Florentina incerarca tot timpul sa isi uneasca viata pamanteasca ametitoare cu cea spirituala, in care ne putem gasi pacea.

Vedeta a fost crescuta cu credinta in Dumnezeu si si-a pastrat bucuria intampinarii sarbatorilor. Dupa ce a postit si s-a rugat, Florentina a mers sa se spovedeasca si sa se impartasasca la biserica de langa casa ei din Pipera, unde slujeste Parintele Constantin.

Vedeta declara cu smerenie ca parintele ii este atat de aproape de suflet, incat vorbesc despre cele mai profunde sentimente, de 7 ani de zile. Dupa spovedanie, Florentina Opris s-a impartasit si l-a rugat pe parintele ei spiritual sa ii primesca un gest crestinesc.

"De mica, anafura a fost mai mult decat bucatica de paine care simbolizeaza Pastele! Cand luam "pituta" simteam ca ma umplu de viata si de bucurie.

La fiecare Paste simt asta!", ne-a declarat emotionata Florentina Opris.

Impreuna cu parintele Constantin, Florentina Opris a mers sa cumpere painea, ca gest crestinesc in asteptarea Sfintelor Paste. Bucuria vedetei a venit ca o implinire, preocupata fiind de foarte multi ani sa promoveze sanatatea trupeasca, dar si de cea sufleteasca. De altfel, Florentina se indreapta tot mai mult catre spiritualitate, iar urmatoarea ei carte va fi mai mult despre suflet.

Anafura- Obiceiuri si traditii

Traditia pregatirii painii sfintite pentru noaptea de Inviere e respectata in toate bisericile ortodoxe de la noi.

Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

In satele din Ardeal, painea si vinul sunt donate de credinciosi si, in functie de regiune, Anafura, Pastele sau Paștița e stropita cu vin sau apa sfintita si binecuvantata de preoti. De Paste, cand se trezesc, oamenii gusta din ea, sa fie feriti de boli si necazuri.

În viaţa de zi cu zi, anafura este împărţită de către preot la sfârşitul dumnezeieştii Liturghii, evlavia creştină prevăzând condiţia de a nu fi mâncat nimic în acea zi, înainte de a o consuma.

Mai mult, credincioşii, pentru a pune bun început şi zilelor în care nu participă la Liturghie, după ce s-au spălat şi şi-au făcut rugăciunea, iau anafură. Este un mod bun de a continua starea de rugăciune din cadrul Sfintei Liturghii, gustarea din anafură devenind, astfel, un act duhovnicesc care trebuie însoţit de rugăciune şi fapte bune.

Citeste si: Plouă sau nu de Paște? Ce anunță meteorologii

Citeste si: Mii de romani vor primi cate 200.000 de lei. Ministrul a facut anuntul

Citeste si: Ce simbolizează trecerea pe sub masă în Vinerea Mare

Numim anafură bucăţele din prescurile care au fost aduse și oferite de către credincioși, cu scopul de fi săvârșită Dumnezeiasca Liturghie. După momentul cel mai important al Liturghiei, cel al epiclezei – în care pâinea şi vinul sunt prefăcute în Trupul şi Sângele Mântuitorului Iisus Hristos prin venirea Duhului Sfânt – preotul invocă mijlocirea Maicii Domnului: „Mai ales pentru Preasfânta, curata, preabinecuvântata, slăvita Stăpâna noastră…”.

La strană începe cântarea Axionului, timp în care preotul tămâiază Sfântul Altar: „după ce a dat cădelniţa, preotul, luând vasul cu anafură, face cu el semnul Sfintei Cruci înaintea Sfântului Disc şi a Sfântului Potir, zicând: Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, binecuvântează, Doamne, pâinea acesta, anafura sfinţilor tăi”.

Din textul Liturghierului ne dăm seama că anafura este pâine binecuvântată şi nu sfinţită, care simbolizează pe Maica Domnului, cea care a primit în pântecele său pe Mântuitorul Iisus Hristos. Nu întâmplător, rânduiala liturgică prevede ca anafura să fie făcută din prescura din care a fost scoasă mirida Maicii Domnului.