Există o conexiune directă între motivele care consolidează consumul produselor din tutun sau de țigări electronice și aspectele care țin de comportamentul psihologic. Fiind strâns conectate, aspectele psihologice sunt implicate atât în debutul și menținerea fumatului, cât și în renunțarea la fumat.
De asemenea, fumatul are și o componentă fiziologică semnificativă, tradusă în special prin eliberarea de dopamină la nivel cerebral în timpul fumatului.
Descoperă câteva moduri prin care fumatul și psihologia sunt interconectate în mod direct.
Dependența biologică de nicotină
Conform expertilor de la acest vapestore, nicotina, substanța chimică găsită în țigări și produsele din tutun, este o substanță psihotropă, puternică, ce creează dependență. Atunci când o persoană fumează, nicotina trece prin bariera hematoencefalică, ajungând la nivel cerebral.
Aici, stimulează sistemul de recompensă, ducând astfel la eliberarea de dopamină, care provoacă o senzație plăcută. Această recompensă chimică poate crea dependență fizică și psihică puternică față de nicotină, făcând ca renunțarea la fumat să devină o provocare deosebit de dificilă.
Rolul emoțiilor în consumul de țigări electronice și nicotină
Deseori, fumătorii asociază actul fumatului cu capacitatea de a gestiona emoțiile intense, chiar și stresul. Mulți fumători care susțin că fumează, folosesc țigări electronice, pentru a se calma sau pentru a se relaxa, făcând față situațiilor tensionate.
Astfel, fumatul devine o modalitate folosită de către aceștia pentru a face față emoțiilor negative și pentru a obține o senzație temporară de confort. Implicit, se creează o legătură directă între starea psihologică (negativă) și fumat.
Factorii de stres și tentația obișnuită
Stresul și presiunile psihologice pot juca un rol important în debutul și menținerea consumului de tutun. De exemplu, locul de muncă, problemele personale sau presiunea socială pot face ca unele persoane să apeleze la fumat drept modalitate de a face față diferitelor provocări care pot apărea.
Fumatul poate fi perceput, astfel, ca o strategie accesibilă și rapidă de coping, care duce la reducerea tensiunii, făcând mult mai ușoară gestionarea situațiilor dificile.
Asocierea fumatului cu anumite contexte sociale
Fumatul poate fi asociat și cu anumite contexte și evenimente sociale: pauzele de la muncă sau întâlnirile și petrecerile cu prietenii. Acest aspect social al fumatului influențează evident faptul că un individ se apucă de fumat, creând o legătură între fumat și interacțiunile sale sociale.
Un exemplu practic este situația în care doi prieteni merg la acest vapestore tocmai deschis în oraș, unul dintre ei nu fumează, însă este încurajat de celălalt să încerce o anumită aromă. Încercând, este posibil să îi placă și chiar să înceapă și el să fumeze.
Crearea unei senzații generalizate de bine
Motivația și raționamentele individuale sunt cele mai importante în menținerea fumatului, chiar și în recunoașterea riscurilor pe care acest tabiet le are asupra sănătății.
Unii fumători, deși sunt în cunoștință de cauză, pot avea o gândire irațională sau sesizări cognitive distorsionate în ceea ce privește riscul asociat fumatului. Aceste aspecte psihologice pot împiedica o persoană să se lase de fumat, menținând dependența la cote alarmante.
În concluzie, este evident faptul că psihologia și fumatul sunt interconectate și că abordarea aspectelor psihologice, înainte de toate, este esențială în încercarea de a renunța la fumat.
Prin urmare, terapia cognitiv-comportamentală, consilierea și alte intervenții care vizează valența psihologică a fumatului pot fi eficiente în sprijinirea persoanelor care doresc să renunțe la tutun.