Țara este cea mai mare din zona euro, dar acum riscă să-i împingă pe toți ceilalți în jos. Nu cu mult timp în urmă, Germania era centrul de putere al Europei: bogată, în plină expansiune, puternică din punct de vedere politic. Dar cei puternici au căzut.
Și nu este greu de înțeles de ce acest lucru dă emoții în restul zonei euro. La urma urmei, dacă cel mai mare membru al său se confruntă cu dificultăți, riscă să îi tragă în jos pe toți ceilalți.
Germania este de departe cea mai mare economie a zonei euro, reprezentând aproape 30% din producția economică a blocului. Este cel mai mare partener comercial al mai mult de jumătate din cele 27 de țări ale UE. De asemenea, din punct de vedere politic, Berlinul a reușit să ia multe decizii în cadrul Uniunii Europene.
Dar datele de joi, care au arătat că Germania a intrat în recesiune, nu au venit din senin.
"Nu se întrevede o îmbunătățire fundamentală", a declarat economistul Commerzbank Jörg Krämer.
Cea mai recentă estimare de creștere pentru primul trimestru arăta că economia germană s-a contractat cu 0,3%. Aceasta a urmat unei contracții de 0,5 la sută în ultimul trimestru din 2022. Cele mai recente cifre pentru întreaga zonă euro arată că blocul monetar a crescut marginal, cu 0,1 la sută.
Ne vom descurca
Analiștii pun ultima contracție pe seama unei combinații de prețuri ridicate la energie, declanșate de războiul Rusiei în Ucraina, și a unor aparente slăbiciuni structurale în bazele economice ale țării, pe care guvernul de coaliție post-Angela Merkel s-a străduit să le rezolve.
Germania a fost cunoscută ca fiind omul bolnav al Europei la sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000, în timp ce se lupta cu costurile reunificării după căderea Zidului Berlinului. Dar și-a revenit puternic și, la începutul deceniului trecut, când alte națiuni din zona euro, precum Grecia, Italia și Portugalia, se confruntau cu datorii uriașe și își făceau griji cu privire la însăși existența monedei euro, Germania a putut dicta condițiile de salvare a acestora dintr-o poziție de forță și și-a folosit propriul succes economic pentru a ridica blocul.
Dar vremurile s-au schimbat, chiar dacă Olaf Scholz, care este cancelarul german din decembrie 2021, a încercat să dea o față curajoasă lucrurilor. Perspectivele economice erau "foarte bune", a declarat el joi, la o conferință de presă. "Vom rezolva provocările cu care ne confruntăm", a spus el.
Dar nu există nicio îndoială că dificultățile economice nu vor face decât să accentueze tensiunile dintre cei trei parteneri din coaliția de guvernare de la Berlin, care se ceartă deja pe tema bugetului și a politicilor climatice.
Acest lucru, la rândul său, riscă să deturneze eforturile de la un răspuns politic eficient: Doar jumătate dintre germani cred că coaliția guvernamentală aflată la putere va rezista până la sfârșitul legislaturii, în toamna anului 2025, arată un sondaj al institutului de sondaje Forsa, publicat joi de posturile de televiziune ntv/RTL.
Simțul realității
"Optimismul de la începutul anului pare să fi cedat locul unui mai mult simț al realității", a declarat Carsten Brzeski, economist la ING Bank, subliniind scăderea puterii de cumpărare, subțierea cartelelor de comenzi industriale, precum și efectele negative așteptate ale înăspririi monetare și ale creșterii mai slabe din SUA. "Pe lângă acești factori ciclici, războiul în curs de desfășurare din Ucraina, schimbările demografice și actuala tranziție energetică vor cântări structural asupra economiei germane în următorii ani".
Deși o iarnă blândă a însemnat că Germania, care se baza foarte mult pe importurile de energie din Rusia, a reușit să scape de cele mai grave scenarii de penurie de gaze care ar fi forțat închiderea completă a fabricilor, perspectivele nu arată bine.
Chiar și înainte de revizuirea în scădere, se aștepta ca Germania să se dovedească a fi o piedică pentru perspectivele economice generale ale regiunii. Previziunile economice de primăvară ale Comisiei Europene au estimat o creștere economică a Germaniei de 0,2% în acest an și de 1,4% anul viitor, față de o medie de 1,1% și, respectiv, 1,6% în zona euro.
Citește și: Criza datoriilor- Cum situatia din SUA poate afecta economia tuturor?
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12
Citește și: Cum sa investesti bani- Obiective si vehiculul de investitie
Citește și: Prognoza economică pentru România si Europa 2023