Deși greva profesorilor continuă, toți mai mulți dintre acești au început să renunțe la proteste. Când vor reveni elevii în clase? Ce declarații a oferit ministrul Educației, Ligia Deca, după discuțiile purtate cu părinții, elevii și sindicatele din învățământ?
Sindicatele din învățământ au purtat marți discuții cu Ministrul Educației
Reprezentanții părinților, ai elevilor și sindicatele din Învățământ au discutat marți cu ministrul Educației despre calendarul examenelor naționale.
Ministrul Educației, Ligia Deca, a precizat că: „Putem anunța că, în acest moment, de la momentul adoptării ordonanței şi până astăzi, avem circa 15.000 de persoane care lucrează în învăţământ care au renunțat la grevă, dintre care peste 10.000 sunt cadre didactice. În acest moment, avem peste 1.000 de unități de învăţământ în care nicio persoană nu face grevă...Este o dovadă de încredere a cadrelor didactice în măsurile luate de Guvern”.
Citește și: Evaluarea Națională 2023 pentru clasa a 8-a. Pe ce dată ar trebuie să înceapă examenele? Calendarul probelor
„Ceea ce ne bucură este trendul descendent, este clar că încet, încet, cadrele didactice revin în clase, personalul revine în şcoli şi asta ne permite, aşa cum am discutat încă de ieri cu inspectorii școlari, ca la nivelul fiecărei unități de învăţământ să se poată organiza un program de recuperare, în aşa fel încât, până la finele cursurilor şi până la finele anului şcolar, să putem avea atât o recuperare din punct de vedere educational cât şi oamenii să poată recupera zilele pe care nu le vor avea plătite în salariul pe luna mai, ca urmare a acțiunilor de protest”,
Ligia Deca a mai anunțat că numărul de şcoli care în integralitate au renunțat la grevă este de 170, între 31 mai şi 6 iunie.
Ministerul Justiției intervine în greva profesorilor
Ministerul Justiției spune că a fost solicitat de către Ministerul Educației pentru explicații privind normele de tehnică legislativă.
Ministerul Justiției a transmis marți, printr-un comunicat de presă, că: „Potrivit art. 30 și 34 din Legea nr. 24/2000 privind Normele de tehnică legislativă privind elaborarea actelor normative, precum și a art. 108 din Constituție, notele de fundamentare ale ordonanțelor de urgență și expunerile de motive ale proiectelor de lege privind aprobarea ordonanțelor de urgență sunt obligatorii pentru promovarea și adoptarea proiectelor, fiind asumate și semnate de către Prim-Ministru și contrasemnate de miniștrii conducători ai ministerelor inițiatoare/coinițiatoare și ai ministerelor cu atribuții în aplicarea actului normativ, așa cum sunt semnate și contrasemnate și actele normative respective și însoțesc ordonanța de urgență în întreaga procedură”.
Potrivit Ordonanței de Urgență, adoptată joi, 1 iunie, de parlament, nu apare principala revendicare a sindicatelor, respectiv garantarea că în noua grilă de salarizare profesorul debutant va pleca de la salariul mediu brut pe economie, au acuzat liderii federațiilor sindicale din educație.
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi
Liderul FSLI, Simion Hăncescu, a declarat că: „Principala revendicare a noastră e cea legată de garantarea printr-un act normativ a faptului că în noua grilă de salarizare profesorul debutant va pleca de la salariul mediu brut pe economie și că toată grila se va construi ținând cont de vechime, grade și așa mai departe...S-a publicat în Monitorul Oficial ordonanța și nu se face nicio referire legat de acest lucru”.
Principalele solicitări ale profesorilor sunt:
- stabilirea prin lege a faptului că salariul profesorului debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie;
- aplicarea grilei de salarizare pentru învățământ într-un termen mai scurt decât cei trei ani anunțați de Guvern;
- majorări de salarii și mai mari decât în ordonanța dată zilele trecute;
- Acordarea, de la 1 ianuarie 2024, a cel puțin 15% din cheltuielile bugetului consolidat pentru învățământ.
Sursă: hotnews.ro