În fiecare an pe 20 decembrie are loc Ignatul, sărbătoarea sacrificării porcilor.
Ce reprezintă Ignatul și care este legenda acestuia
Tăierea porcului la 20 decembrie, zi în care creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Ignatie Teofanul, este o datină pur românească în spatele căreia stă o legendă.
Potrivit legendei, un bărbat pe nume Ignat care voia să taie porcul și-a lovit tatăl din greșală cu securea în cap.
De asemena în această zi este sărbătorit Sfântul Ignatie Teoforul, cel care pe vremea împăratului Traian a fost prins și aruncat în arena cu lei, pentru că a îndrăznit să propovăduiască cuvântul Evangheliei.
Moaștele sale au fost descoperit în perioada împăratului Bizantinului, Heraclie, și au fost aduse în Biserica Clement unde au fost păstrate până în prezent.
Citește și: Ce se întâmplă dacă nu tai porcul în ziua de Ignat. Iată de unde provin tradițiile de Ignat
Conform unei alte legende, se spune că atunci când animalele i-au mâncat trupul, i-au lăsat inima intactă, iar pe aceasta se putea vedea cuvântul Teoforului, adică de Dumnezeu Purtător.
Sfântul Ignatie a lăsat Bisericii documente prețioase – scrisorile sale dedicate comunităților creștine prin care trecea pe drumul martiriului, care a avut loc la Roma, fiind printre puținele mărturii vii ale unui sfânt mucenic, aflat înaintea pătimirii. În această zi de sărbătoare, conform calendarului creștin-ortodox, este dezlegare la ulei şi vin.
De ce sunt tăiați porcii în această zi
Tăierea porcului de Crăciun are o dată bine fixată în tradiția creștină românească. Este un moment de sărbătoare denumită Ignat pentru că în calendarul creștin-ortodox, ziua îi corespunde Sfântului Ignatie Teoforul.
Din bătrâni se crede că în ziua în care urmează să fie tăiat, porcul amuțește. Se retrage în adăpostul lui şi nu-l mai poți scoate de-acolo, acest timp numindu-se "tăcerea porcilor". Se spune că noaptea porcul a visat cuțitul şi că stăpânul lui urmează să-l taie ori că s-a visat cu gâtul împodobit cu mărgele roșii.
Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta
Tăierea simbolică se face prin înjunghiere, apoi animalul este pârlit, spălat cu mălai şi acoperit cu o pătură, iar cele mai multe locuri, i se face o crestătură în formă de cruce pentru ca produsele realizate din carnea lui să fie binecuvântate.
La români, tăierea porcului în gospodăria proprie reprezintă un motiv de mândrie şi de bucurie semnalând şi apropierea Crăciunului. De-a lungul anilor, această activitate a creat la rândul ei o sumedenie de obiceiuri.
Există superstiția ca în această zi, femeile însărcinate să nu lucreze, deoarece pot naște copii infirmi.
Citește și: Când pică ziua de Ignat 2022. Tradiții și obiceiuri: De ce sunt sacrificați porcii în această zi
În credința populară, diferite organe sau părți din carnea porcului tăiat sunt utilizate ca remedii în tratarea unor boli ale oamenilor și animalelor:
- Untura de la porcul negru e bună pentru sănătatea oilor.
- O bucată din untura de porc negru era dusă la biserică de Bobotează, pentru a fi sfințită. Cu aceasta se ungeau cei care aveau dureri de picioare ori junghiuri.
- Sângele porcului, amestecat cu mei și lăsat să se usuce, era folosit pentru a-i afuma pe copiii care se speriau sau aveau guturai.
- Cu părul de porc se afumau copiii atunci când erau deocheați.
- Gospodarii cred că pot cunoaște dacă în viitor nevestele lor vor naște fete ori băieți, după cum se arată o bucată de carne așezată în osânză. Dacă în inima porcului se va găsi mult sânge închegat, aceasta era semn că stăpânul va avea noroc de mulți bani.
- Splina porcului este cea care descoperă durata iernii: dacă splina este groasă în capăt, e semn că vom avea o iarnă grea, cu multă zăpadă, însă, dacă este subțire, arată că va fi iarna săracă în omăt, iar anul nou nu va fi îmbelșugat.
Sursă: adevărul.ro
