Stresul este un răspuns firesc la presiuni sau solicitări, mai ales dacă acestea sunt percepute ca fiind periculoase. Hormonii de stres te pot face să transpiri, să-ți bată inima mai repede sau să ți se încordeze mușchii. Astfel, sistemul tău de alarmă interior, numit răspunsul de „luptă sau fugi”, se activează pentru a te proteja.
O anumită cantitate de stres este normală și face parte din viața noastră de zi cu zi. Stresul devine însă o problemă atunci când se prelungește pe termen lung și devine copleșitor, aducând riscuri atât pentru sănătatea mintală, cât și pentru cea fizică.
Conștientizând stresul și recunoscându-i simptomele, te poate ajuta să-l previi sau să-l tratezi cum se cuvine, pentru a nu-i da voie să te afecteze iremediabil. Poți studia, în acest sens, ce este ashwagandha, ale cărei beneficii au fost demonstrate în reducerea stresului și anxietății, precum și în îmbunătățirea memoriei și funcțiilor cognitive.
Cum ne afectează stresul sănătatea
Specialiștii au ajuns la concluzia că stresul poate afecta în mai multe moduri sănătatea unei persoane:
Afectarea sănătății cardiovasculare și respiratorii
Hormonii stresului afectează și aparatul respirator, și sistemul imunitar. În timpul răspunsului la stres, o persoană respiră mai repede. Dacă ai o problemă de sănătate, cum ar fi emfizem sau astm, respirația poate fi mai dificilă.
De asemenea, sub influența stresului, inima pompează mai repede. Hormonii stresului determină contracția vaselor de sânge, iar mai mult oxigen ajunge în mușchi, pentru a-ți da forță suplimentară pentru a acționa, însă acest proces crește și tensiunea arterială. Astfel, prin expunerea la stres cronic, inima va lucra mai intens și mai mult, crescând riscul de producere a unui accident vascular cerebral sau a unui atac de cord.
Afectarea aparatului digestiv
Sub acțiunea stresului, ficatul produce zahăr în plus în sânge (glucoză), pentru a-ți oferi energie. Dacă organismul nu poate gestiona eficient această creștere, apare riscul de a dezvolta diabet de tip 2. Tot din cauza stresului, pot apărea arsurile la stomac sau reflux acid, din pricina creșterii acidului gastric.
Chiar dacă stresul nu este responsabil direct de apariția ulcerului, ci bacteria Helicobacter pylori, în cele mai multe cazuri, el poate face ca ulcerele existente să se agraveze. Tot stresul poate provoca diaree sau constipație, influențând modul cum alimentele trec prin organism.
Afectarea sistemului muscular
Mușchii se încordează atunci când ești stresat, iar dacă rămân încordați pentru o lungă perioadă și nu se relaxează, pot provoca dureri de cap, dureri de spate, de umeri sau în tot corpul.
Afectarea ciclului menstrual și a aparatului reproducător
Dacă stresul este cronic, acest lucru poate afecta ciclul menstrual, ducând la menstruații mai abundente, mai dureroase și neregulate. Tot stresul poate amplifica și simptomele fizice ale menopauzei. Și în cazul bărbaților pot apărea probleme, interferând cu producția de spermă și provocând disfuncție erectilă sau impotență, din cauza scăderii nivelului de testosteron.
Afectarea sistemului imunitar
Prin expunere prelungită la stres, poate slăbi sistemul imunitar, reducându-se răspunsul organismului la virusuri și bacterii. Persoanele cu stres cronic sunt mai expuse riscului de boli virale sau infecții și pot avea nevoie de un timp mai prelungit de a se recupera după o afecțiune sau leziune.
Stresul poate deteriora sănătatea psihică
Schimbările pe care stresul le provoacă în organism pot varia de la ușoare la severe, cu simptome cognitive, emoționale și comportamentale.
Tulburări de anxietate și depresie
Persoanele stresate sunt mai susceptibile să experimenteze neliniște, tristețe profundă și îngrijorare constantă. Aceste probleme apar din cauza dezechilibrării neurotransmițătorilor din creier (serotonina și dopamină), esențiali pentru reglarea stării de spirit.
Afectarea funcției cognitive
Din pricina stresului, poți întâmpina dificultăți de concentrare, probleme de memorie și afectarea capacității de a lua decizii. Cortizolul poate influența hipocampul, responsabil de procesele cognitive, astfel că pot scădea performanțele academice sau profesionale.
Afectarea somnului
Stresul poate perturba somnul, ducând la insomnie sau la un somn de calitate inferioară. Se creează astfel un cerc vicios, în care somnul inadecvat exacerbează simptomele de stres, iar starea de spirit.
Risc de adicții
Persoanele stresate pot fi mai agresive, mai nervoase sau mai retrase. De asemenea, pot manifesta comportamente de dependență (consum de alcool, fumat, mâncat compulsiv), cu efecte negative asupra sănătății.
În concluzie, stresul poate avea multiple efecte negative asupra sănătății fizice și psihice. Este important să identifici prezența stresului în viața ta și să-l gestionezi, pentru a nu-ți afecta calitatea vieții pe termen lung.
