Importanța fizioterapiei si kinetoterapiei în tratamentul tulburărilor neurologice la copii

Autor: Diana Tilă

Tulburările neurologice sunt caracterizate prin disfuncții în orice parte a sistemului nervos, atat sistemul nervos central cat si sistemul nervos periferic si pot afecta creierul, maduva spinarii sau nervii. Ele pot fi de natura structurala, biochimica sau electrica. Factorii care contribuie la tulburările neurologice la copii includ tulburările genetice, neurotoxinele, hipoxia, infecțiile și leziunile. Tulburările neurologice la copii se manifestă prin afectarea funcțiilor fizice, memoriei, motorii, vorbirii și cognitive. Disfuncția cauzată poate duce la mai multe probleme cronice.

Printre cele mai comune afecțiuni neurologice întâlnite la copii se numără:

  • Tulburari de dezvoltare : afectează dezvoltarea normală a copilului în diverse domenii, cum ar fi limbajul, motricitatea, comportamentul și socializarea. Printre acestea se numara tulburarea de spectru autist (TSA) si alte tulburari din spectrul autist, intârzierea globală de dezvoltare
  • Tulburările de învățare: precum tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD), dislexie, discalculie, disgrafie
  • Afectiuni neurologice cronice : epilepsia – caracterizata de convulsii recurente , paralizia cerebrală - care afectează mișcarea și coordonarea musculară
  • Tulburările motorii: ataxia – care este lipsa de coordonare a mișcărilor musculare voluntare și distonia - se caracterizează prin contracții musculare involuntare și prelungite, care provoacă mișcări repetitive sau poziții anormale ale corpului.
  • Tulburările de somn: insomniile, apneea obstructivă în somn (AOS) - caracteziata de pauze repetate în respirație in timpul somnului, tulburari de miscare in somn precum Sindromul picioarelor neliniștite (RLS) caracterizat de o senzație neplăcută la nivelul picioarelor care determină nevoia de a le mișca, mai ales în timpul nopții, ceea ce face dificilă adormirea sau menținerea somnului.
  • Afectiunile neurologice provocate de traumatisme craniene : chiar și traumatismele craniene aparent minore la copiii mici pot avea consecințe neurologice semnificative, necesitând monitorizare atentă și tratament adecvat.
  • Tulburarile genetice : sindromul Down, distrofia musculara Duchenne, Sindromul Rett si alte sindroame rare.

Managementul copiilor cu tulburări neurologice necesită o abordare multidisciplinară, în care neurologul pediatric joacă un rol esențial. Cercetările actuale indică faptul că un diagnostic și un tratament prompt, utilizând o abordare bio-psiho-socială în trepte, conduc la rezultate bune. Tulburările neurologice se caracterizează prin simptome care afectează funcțiile motorii și senzoriale. La copii cu tulburări neurologice, inclusiv la adolescenți, simptomele motorii (cum ar fi mișcările anormale, distonia, slăbiciunea motorie sau pierderea funcției) sunt cele mai frecvente, urmate de crizele funcționale, simptomele senzoriale și simptomele cognitive. Este comun ca unii dintre copii să prezinte o combinație de simptome. De asemenea, durerea cronică/complexă, simptomele somatice nespecifice (vertij, oboseală și dificultăți de respirație), precum și anxietatea și depresia sunt frecvente, alături de procese psihologice care pot amplifica severitatea simptomelor și agrava starea de sănătate generală.

O abordare holistică, bio-psiho-socială, realizată de o echipă multidisciplinară, este cea mai bună alegere pentru tratamentul și managementul simptomatic al acestor tulburări. Fizioterapia și kinetoterapia sunt o componentă esențială a tratamentului, deoarece contribuie la îmbunătățirea funcțiilor motorii, a coordonării și a calității vieții în general. Abordările terapeutice sunt personalizate, adaptate nevoilor fiecărui copil, cu scopul de a stimula neuroplasticitatea și de a facilita recuperarea pe mai multe planuri.

Kinetoterapia la copii este esențială în corectarea deficiențelor motorii și îmbunătățirea mobilității. Aceasta este utilă în tratarea unora dintre afecțiunile neurologice, cum ar fi paralizia cerebrală, ataxia sau alte tulburări de coordonare centrală, prin exerciții pentru creșterea forței musculare, a echilibrului și a coordonării. Există diferite terapii care sunt destinate îmbunătățirii funcțiilor neurologice prin integrarea reflexelor primitive și stimularea funcțiilor motorii și cognitive, ajutând astfel în tratarea acestor afecțiuni.

Fizioterapia se concentrează, la rândul ei, pe reducerea durerii și îmbunătățirea funcției musculare și articulare. În cazul tulburărilor neurologice, aceasta poate include tehnici avansate care sunt utilizate pentru a stimula regenerarea țesuturilor și pentru a reduce inflamația, sprijinind astfel procesul de recuperare.

Așadar, fizioterapia și kinetoterapia la copii cu tulburări neurologice pot aduce o multitudine de beneficii în planul de tratament prin faptul că:

  • Îmbunătățesc mobilitatea și funcția motorie prin exerciții specifice care întăresc mușchii și îmbunătățesc coordonarea.
  • Previn și corectează deformările prin exerciții terapeutice și intervenții adecvate, acest lucru fiind deosebit de important pentru copii, deoarece sistemul lor musculo-scheletal este în creștere și adaptare.
  • Îmbunătățesc coordonarea și echilibrul prin dezvoltarea acestor abilități, utilizând diferite exerciții care stimulează sistemul nervos central și promovează conexiuni neuronale mai eficiente.
  • Promovează independența funcțională - obiectivul principal al terapiilor fiind acela de a ajuta copiii să devină cât mai independenți posibil și să necesite cât mai puțină asistență.
  • Îmbunătățesc calitatea vieții, contribuind la starea generală de bine a copilului. Capacitatea de a se mișca și de a interacționa mai bine cu mediul poate avea un impact pozitiv asupra încrederii și stării emoționale ale copilului.
  • Dacă intervenția este făcută timpuriu, șansele ca un copil să își dezvolte abilitățile motorii mai eficient și să evite complicațiile pe termen lung sunt mai mari. Intervenția timpurie poate preveni deteriorarea funcțională și poate stimula recuperarea motorie.
  • Fizioterapia și kinetoterapia sunt adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil, ceea ce permite o abordare specifică și eficientă. Fiecare plan de tratament este creat pentru a se potrivi cu capacitățile și obiectivele unice ale copilului.
  • Prin tratamentul tulburărilor de somn pe care copiii cu tulburări neurologice le prezintă, simptomele neurologice pot fi ameliorate, iar calitatea vieții îmbunătățită.

Conform Alchimeia, prin combinarea acestor tehnici și o abordare personalizată, fizioterapia și kinetoterapia pot maximiza potențialul de recuperare și pot oferi o șansă la o viață cât mai normală copiilor cu afecțiuni neurologice. O abordare holistică, multidisciplinară oferă suport atât pentru dezvoltarea fizică, cât și pentru cea emoțională și cognitivă.

 

Bibliografie:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6616614/

https://www.researchgate.net/publication/330225444_FEATURES_OF_KINESITHERAPY_AND_ERGOTHERAPY_FOR_CHILDREN_WITH_CEREBRAL_DAMAGE

https://alchimeia.ro/kinetoterapia-pediatrica/

 https://www.thefreelibrary.com/USING+KINESIOTHERAPY+PROGRAMS+IN+CHILDREN+WITH+DOWN+SYNDROME.-a0570057906