Austria și Olanda au votat împotriva aderării României la spațiul Schengen, dar oare mai are șanse aceasta să intre în zona liberă de circulație în 2023?
Ce șanse are România sa intre în Spațiul Schengen în 2023
Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, Olanda motivând acest lucru prin faptul că nu își dorea intrarea Bulgariei în zona liberă, dar din cauza că cele două au venit la pachet, reprezentanții țării au oferit un vot negativ.
Totuși, Consiliul JAI a aprobat aderarea Croației la Schengen, de la 1 ianuarie 2023, însă nu și a României sau a Bulgariei. Ceea ce înseamnă că, controlul la granițele sale terestre cu celelalte state membre Schengen va înceta de la 1 ianuarie 2023, iar controlul pe aeroporturi va înceta de pe 26 martie 2023, atunci când se schimbă programul liniilor aeriene.
Spațiul Schengen reprezintă o zonă de liberă circulație a cetățenilor din cele 26 de state membre ale Uniunii Europene, dintre care, 22 fac parte din Uniunea Europeană, iar restul de 4 sunt din afara acesteia. Ultima țară care a aderat la Schengen a fost Liechtenstein, la 19 decembrie 2011.
Spațiul Schengen este definit ca o politică a Uniunii Europene prin care țările acceptate în această zonă sunt de acord să elimine toate tipurile de control la frontierele reciproce.
De menționat este faptul că decizia privind intrarea în Schengen a României și Bulgariei poate fi luată de o singură instituție: Consiliul UE, care reunește reprezentanții statelor membre. Astfel că, decizia e luată în formatul Justiție și Afaceri Interne (JAI) a Consiliului UE, un format care se reunește miniștrii justiției și ai afacerilor interne din toate statele membre ale UE.
Un stat membru, în speță România, poate cere la orice Consiliu JAI un vot pentru intrarea în Schengen, dar cutuma este că un astfel de vot e pregătit când există o unanimitate, ceea ce nu
s-a întâmplat în cazul țării noastre.De remarcat este faptul că mai mulți politicieni și analiști români au declarat că România ar mai avea o șansă la Consiliul European programat pe 15 decembrie, dar Consiliul European nu are nici o atribuție legată de extinderea spațiului Schengen.
Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?
Cum putem convinge Austria „să ne deschidă poarta” spre spațiul european fără frontiere
În ultimele săptămâni, reprezentanții țării noastre au încercat prin diverse metode să îi convingă pe membrii JAI să primească România în spațiul Schengen, dar eforturile au fost în zadar, ținând cont de votul obținut din partea Austriei și a Olandei.
Se pare că motivul votului negativ a fost migrația ilegală, dar și „presiuni și rele tratamente” la adresa companiilor austriece din România- Pentru ca România să poată intra în spațiul Schengen, trebuie să respecte
următoarele criterii:- țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale UE
- acestea trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen
- țările trebuie să se conecteze și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS).
Citește și: Suedia și-a exprimat susținerea pentru intrarea României în spațiul Schengen
- Peste 1,25 miliarde de călătorii au loc anual în spațiul Schengen. Controalele interne la frontieră au fost abolite în această zonă, dar statele și-au păstrat dreptul de a reintroduce controale temporare în cazul unor amenințări serioase la adresa politicilor publice sau securității interne. Din păcate țara noastră va trebui să găsească noi modalități, până în luna martie 2023, să poată să convingă țările membre, în consiliul JAI, că merită să fie intre în zona Schengen.
Totuși, potrivit ministrului de Interne Lucian Bode, România ar mai avea o șansă în luna martie 2023: „Regulile sunt foarte clare. O decizie de aderare a României la spațiul Schengen poate fi luată în Consiliul Justiție şi Afaceri Interne, secțiunea Afaceri Interne. Consiliul JAI este programat pentru luna martie. Dacă până atunci va exista un Consiliul extraordinar şi președinția în exercițiu a UE, cehă, președinția viitoare, suedeză, de la 1 ianuarie va agrea împreună cu Comisia Europeană, împreună cu statele candidate, şi aici mă refer la România şi Bulgaria, să introducă acest punct pe ordinea de zi, în înțelegerea serviciului juridic al Comisiei nu este nevoie să parcurgem toate procedurile parcurse deja, ci efectiv de un vot şi de unanimitate”.
Sursă: hotnews.ro
