Coaliția de Guvernare a decis ca salariul minim pe economie să crească la 3.000 de lei, după ce România a fost îngenuncheată, în ultimele luni, de scumpiri și trei variante sunt luate în calcul.
Din 2023, salariul minim va ajunge la 3.000 de lei net
Din cei 3.000 de lei net, cât va fi salariul minim, începând cu anul următor, 200 de lei dintre aceștia urmează să fie neimpozitabili, ceea ce înseamnă că un român, care este angajat pe salariul minim pe economie, va lua 1.863
A doua variantă este aceea ce salariul minim să crească la 3.000 de lei net, dar contribuțiile să fie înghețate la 2.550 de lei, ceea ce ar însemna ca salariul net să ajungă la 1.963 de lei.
În această privință, un număr mai mare de sindicaliști a cerut ca impozitul pe veniturile salariale să fie revizuit prin ajustarea deducerilor personale, lucru ce se vrea a fi aplicat la toate veniturile salariale de până în 5.500
Nu în ultimul rând, a treia variantă luată în calcul este aceea ca salariul minim să crească la 3.200 de lei, iar 400 de lei ar urma să fie impozitabili.
Ce bugetari vor primi salarii cu 50% mai mari
Conform avocatnet.ro, persoanele care lucrează în instituțiile și în autoritățile publice și care se ocupă de proiectele finanțate din fondurile europene nerambursabile urmează să primească un salariu cu 50% mai mare.
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Creșterea veniturilor se va face în funcție de timpul dedicat acestor proiecte. În acest fel, angajații care vor aloca 20 de ore în fiecare lună proiectelor urmează să primească un spor de 10% din salariu.
Creșterea salariilor în același cuantum urmează să fie acordată și personalului cu atribuții de gestionare a proiectelor finanțate din fonduri europene. În aceeași categorie se încadrează și personalul din cadrul Direcției pentru coordonarea agențiilor de plăți.
Mai mult decât atât, același lucru este prevăzut și în ceea ce privește personalul din structura specială pentru implementarea PNRR din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
De asemenea, creșterea salarială nu poate să treacă de 50% din salariu de bază al angajatului, din solda de funcție, din salariul de funcție sau din indemnizația de încadrare.
„Dacă nu se asigură premisele unui regim de salarizare similar celui aferent implementării politicii de coeziune, există un risc extrem de ridicat la nivelul migrării personalului înalt calificat fie către instituțiile publice care oferă o remunerare mai avantajoasă, fie către instituții europene/internaționale sau organizații din mediul privat”, este menționat în actul normativ.