Odată cu apropierea Postului Mare, credincioșii ortodocși intră într-o perioadă de tranziție numită "Săptămâna Albă", cunoscută și sub numele de Săptămâna Brânzei sau a Untului. Această perioadă pregătește sufletește și trupește credincioșii pentru postul ce urmează.
Ce simbolizează Săptămâna Albă?
Săptămâna Albă este ultima perioadă înaintea Postului Mare în care se permite consumul de lactate, ouă și pește. Aceasta are o semnificație aparte, deoarece simbolizează purificarea sufletului și pregătirea spirituală pentru o perioadă de renunțare și rugăciune.
Din punct de vedere religios, această săptămână amintește de alimentația primilor oameni în Rai, unde carnea nu era consumată. Prin urmare, aceasta este percepută ca o întoarcere simbolică la o viață mai simplă, mai aproape de divinitate.
Ce alimente sunt permise în Săptămâna Albă?
În timpul Săptămânii Albe, consumul de carne este interzis, dar sunt permise următoarele alimente:
- Lactate: lapte, brânză, iaurt, unt
- Ouă
- Pește (doar în zilele de miercuri și vineri)
- Fructe și legume proaspete
- Cereale și produse din făină
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Citește și: Cine poate să iasă la pensie cu 5 ani mai devreme? Află condiția care trebuie îndeplinită
Această alimentație ajută organismul să se adapteze treptat la perioada de post ce urmează, evitând o tranziție bruscă ce ar putea afecta sănătatea.
Tradiții și obiceiuri specifice Săptămânii Albe
Pe lângă semnificația religioasă, Săptămâna Albă este marcată și de diverse obiceiuri populare:
Sâmbăta plăcintelor – în ajunul duminicii Lăsatului Sec de brânză, gospodinele pregătesc plăcinte cu brânză, ce sunt oferite familiei și vecinilor.
Bătutul halviței – un joc tradițional în care halvița este agățată de un fir, iar copiii încercau să o apuce cu gura, fără a folosi mâinile.
Focurile purificatoare – în unele sate, se aprind focuri pe dealuri pentru a alunga spiritele rele și pentru a marca sfârșitul iernii.
Cererea iertării – este obiceiul ca oamenii să-și ceară iertare unii altora pentru a intra în Postul Mare cu sufletul curat.
Tradiții culinare – pe lângă plăcintele cu brânză, în această perioadă se consumă mâncăruri specifice precum bulzul, brânza cu mămăligă, pește și diverse lactate.
Citește și: Postul Paștelui 2025: Cum să mănânci corect și ce alimente trebuie să eviți în această perioadă
Când începe Săptămâna Albă în 2025?
În 2025, Săptămâna Albă începe pe 24 februarie, iar duminica Lăsatului Sec de brânză este pe 2 martie.
După această zi, pe 3 martie, credincioșii ortodocși încep Postul Mare, cea mai lungă și mai aspră perioadă de post din calendarul bisericesc.Săptămâna Albă nu este doar o perioadă de tranziție alimentară, ci și un timp de reflecție spirituală. Este momentul în care credincioșii sunt încurajați să se pregătească pentru Postul Mare prin rugăciune, fapte bune și introspecție. În biserici, slujbele sunt însoțite de rugăciuni speciale, iar cărțile bisericești recomandă citirea Psalmilor și a rugăciunilor de pocăință.
Astfel, Săptămâna Albă are un rol esențial în pregătirea pentru Postul Mare, oferind o perioadă de tranziție atât din punct de vedere spiritual, cât și alimentar. Respectarea acestei perioade ajută la o adaptare treptată a organismului și la o curățire sufletească, elemente fundamentale pentru înțelegerea și trăirea profundă a Postului Paștelui.
