Pe măsură ce tensiunile dintre UE și China cresc, companiile europene se îndreaptă spre Asia de Sud-Est pentru investiții. Această tendință va continua, probabil, în ciuda relaxării de către Beijing a politicii sale stricte Zero-COVID. În urma protestelor de stradă de la sfârșitul lunii noiembrie, autoritățile chineze au desființat majoritatea restricțiilor de izolare și de testare, iar începând din această lună, vizitatorii în China nu vor mai fi nevoiți să suporte carantinele dificile.
Poate că este o veste bună faptul că Beijingul se îndepărtează de politicile sale zero-COVID, dar "zarurile sunt deja aruncate" în ceea ce privește decuplarea de China și diversificarea lanțurilor de aprovizionare, potrivit lui Chris Humphrey, director executiv al Consiliului de afaceri UE-ASEAN, care reprezintă întreprinderile europene din Asia de Sud-Est.
"Asia de Sud-Est a văzut beneficiile acestui lucru prin creșterea fluxurilor de investiții străine directe și nu cred că recentele mișcări ale Chinei vor schimba această tendință", a adăugat el.
Statele membre ale UE au investit aproximativ 26,5 miliarde de dolari SUA (25,14 miliarde de euro) în cele 10 țări din blocul Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) în 2021, cea mai mare rată anuală înregistrată și aproximativ 14% din totalul investițiilor în regiune, potrivit datelor ASEAN. Această sumă se compară cu 18,5 miliarde de dolari în 2020 și 6,1 miliarde de dolari în 2019.
La primul summit complet între liderii UE și ASEAN, desfășurat luna trecută la Bruxelles, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat să investească 10 miliarde de euro în regiune în cadrul strategiei Global Gateway a UE, o contrapondere la proiectul Belt and Road al Chinei.
Deteriorarea relațiilor dintre UE și China
Deși investițiile europene în China nu au încetat în ultimii ani, analiștii spun că dinamica politică s-a schimbat fundamental. Tensiunile dintre UE și Beijing s-au înrăutățit semnificativ în 2021 din cauza unei serii de probleme, nu în ultimul rând după ce UE a sancționat mai mulți oficiali chinezi pentru presupusele încălcări ale drepturilor omului împotriva minorității uigure din regiunea Xinjiang (nord-vest), la care Beijingul a răspuns prin sancționarea mai multor politicieni europeni.
China a devenit "mai puțin previzibilă, mai puțin fiabilă și mai puțin eficientă", potrivit unui raport publicat în septembrie de Camera de Comerț a Uniunii Europene în China. Iar decuplarea nu este doar o stradă cu sens unic. Xu Chengwei, de la Universitatea Tehnologică Nanyang, subliniază că China se decuplează, de asemenea, de Occident.
Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti
Schimbarea tendințelor
Restricțiile stricte ale Beijingului privind coronavirusul au fost un motiv principal pentru ezitarea investitorilor în ceea ce privește piețele chineze.
Și chiar dacă China își relaxează rapid regulile, există temeri că autoritățile ar putea face o schimbare de direcție sau că numărul deceselor cauzate de coronavirus ar putea crește. O modelare recentă a datelor realizată de The Economist a prognozat până la 1,5 milioane de decese cauzate de COVID până în martie. O altă preocupare este rivalitatea dintre SUA și China. SUA ar putea impune noi sancțiuni Chinei, potențial de amploare, pe care europenii ar putea fi nevoiți să le respecte, a declarat Frederick Kliem, cercetător și lector la Școala de Studii Internaționale S Rajaratnam din Singapore.
"Acest lucru afectează mai ales companiile care au partea din amonte a lanțului lor valoric în China și o parte din aval la nivel global. Multe companii germane care sunt potențial afectate de acest lucru sunt deja în proces de adaptare la această contingență", a spus el. Un studiu publicat de Rhodium Group în septembrie a constatat că investițiile europene în China sunt din ce în ce mai concentrate în jurul câtorva firme mari, majoritatea germane. Cei trei mari producători auto germani- Volkswagen, BMW și Daimler- și grupul său chimic BASF au reprezentat o treime din toate investițiile europene în China între 2018 și 2021, potrivit raportului. Primii zece investitori europeni au reprezentat 71% din toate investițiile în China în 2021 și un procent uriaș de 88% în 2019. Iar valoarea achizițiilor europene în China a atins un minim al ultimilor patru ani în 2021.
"De la izbucnirea pandemiei la începutul anului 2020... părțile interesate de pe teren spun că practic niciun investitor european care nu era deja prezent în țară nu a făcut investiții directe", se arată în raport. Chiar și pe măsură ce restricțiile privind coronavirusul sunt ridicate, este posibil, "poate chiar probabil, ca concentrarea investițiilor europene în China în jurul unui număr mic de firme europene bine stabilite, a căror prezență este bine primită de autoritățile chineze, să se consolideze", a adăugat raportul.
Citește și: Energia geotermale e viitorul energiei regenerabile? Afla mai multe!
Citește și: Ar putea acest anticorp să combată toate variantele COVID?
Citește și: Șeful NASA crede că astronauții chinezi vor lua porțiuni din Lună!
