De aproape 30 de ani, de cand parintii s-au casatorit, in familie s-a nascut pe rand, o data sau la doi ani, cate un prunc. Asa au ajuns la cifra record de 17, noua fete si opt baieti, toti frumosi si sanatosi. Baiatul cel mare are 25 de ani, iar mezinul aproape doi.

La 43 de ani, femeia care a adus pe lume 17 copii este inca in putere.

Cat e ziulica de lunga, trebaluieste prin bucatarie pentru ca sunt multe guri de hranit si e nevoie de multa mancare..Noroc cu pasarile si animalele din curte.

Si painea cea de toate zilele se face tot in casa si tot in cantitati industriale. La pranz masa este servita in doua ture. Nu de alta, dar cei 17 copii nu incap in jurul mesei, chiar daca au programe diferite: noua merg la scoala, doi a gradinita, iar alti cinci la lucru.

La fel de multi cat o echipa de fotbal cu tot cu rezerve, cei ramasi acasa au treburile impartite. Cel mai mare ajutor al mamei este Ioana, fata cea mare, care este la randul ei mama. Fiul ei are aproape doi anisori, la fel ca si fratele ei cel mai mic.

Desi saracacioasa, casa are totusi conditii decente: apa potabila, baie in casa si curent electric.

Micutii se ingramadesc in doua incaperi si dorm in cinci patruri, dar s-au obisnuit sa imparta totul.

In regimul comunist, femeia care aducea pe lume cel putin zece copii primea titlul de Mama Eroina, i se decerna o medalie si beneficia de un ajutor financiar consistent din partea statului. Familia Stefureac aduna din alocatia micutilor doar 600 de lei pe luna, iar tatal castiga inca 700. Din bruma de bani oamenii se desscurca greu, dar nu se plang.

Cea mai mare satisfactie a parintilor este ca au casa plina de copii veseli si sanatosi..cat priveste numarul lor...vorba aceea- unde manaca unul mananca si al 17 -lea...

Lectia pe care le-o dau copiilor este valabila pentru noi toti: trebuie sa ramana uniti si din putinul pe care il au sa imparta cu ceilalti.