Țara noastră ne surprinde de fiecare dată cu secretele pe care le ascunde în satele uitate, iar în județul Cluj-Napoca, locuitorii au ascuns un limbaj secret de peste 100 de ani. Acest limbaj era folosit în trecut, atunci când geamgii își doreau să-și vândă marfa și să nu fie înțeleși de către oamenii străini, iar deși meseria lor a dispărut încet, noua limbă dezvoltată încă este vorbită și astăzi.
Satul în care oamenii nu vorbesc în română
Fiecare parte a României este acoperită de secrete tot mai greu de aflat, iar județul Cluj-Napoca a adus în atenția turiștilor o limbă secretă pe care locuitorii o vorbesc de peste 100 de ani. Această limbă a fost inventată de către geamgii, deoarece aceștia își doreau ca în timpul vânzării mărfii lor să nu fie înțeleși de cei străini, iar de aici, limba lor secretă a fost transmisă generații întregi.
Citește și: Unde se află plaja 23 August? Locul din România care face furori pe TikTok
„Limba de sticlă” sau „gumuțeasca”, așa cum o numesc localnicii este dialectul pe care geamgii l-au dezvoltat în urmă cu 100 de ani, iar locuitorii comunei Mărgău din județul Cluj-Napoca se mândresc cu faptul că limba secretă este vorbită și în prezent. Din nefericire, lumea a evoluat, așa că geamgii și-au pierdut locul de muncă, trebuind astfel să se răspândească în România pentru a își câștiga traiul, însă ce au lăsat în urmă în comuna Mărgău a
fost o limbă secretă.
Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul
„Limba de sticlă” este un dialect pe care nu mulți tineri își mai doresc să îl cunoască, însă locuitorii recunosc că este inevitabil să nu ajungi să cunoști „gumuțeasca”, deoarece aceasta este vorbită adesea de bunicii și părinții lor. O femeie din comuna Mărgău a recunoscut că la 12 ani a învățat pentru prima oară „limba de sticlă”, deoarece acela a fost momentul în care l-a ajutat pe tatăl ei să vândă geamuri,
iar de atunci, aceasta nu uitat expresiile învățate, potrivit spynews.ro.Expresii cunoscute în „limba de sticlă”
„Limba de sticlă” este diferită de limba română și nu doar din cauza unui accent puțin mai diferit sau din cauza anumitor cuvinte care nu se regăsesc în limba română, ci pentru că expresiile din „gumuțeasca” sunt făcute special pentru a nu fi înțelese decât de oamenii ce cunosc această limbă secretă.
Astfel, „să gădineze” înseamnă să îi dea cuiva de mâncare, deși ne putem gândi că este vorba despre o expresie ce se referă la grădină, „nu-i de apsă gădineala” este un mod de a întreba pe cineva dacă mâncarea nu este bună. „Tălăuzești?” este o expresie ce poate da de gol o persoană ce nu vorbește „limba de sticlă”, deoarece acesta este modul localnicilor de a întreba dacă vorbești limba sau dacă înțelegi ceea ce îți spun.
„Tălăuz” înseamnă sticlă, în timp ce „munuc, s-asface deapsă!” este o exclamare pe care oamenii o fac atunci când vor să spună că persoana din fața lor sau din jurul lor este una bună, cu un suflet blând, traducându-se Băi, e om bun!.
